NU TE EPUIZA! (2)

„Mulţumesc lui Hristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit, că m-a socotit vrednic de încredere şi m-a pus în slujba Lui.” (1 Timotei 1:12)

Astăzi reflectăm la o altă formă de epuizare, și anume „oboseala din compasiune”, față de care cei mai pasibili sunt cei care ajută oamenii. Simptomele includ convingerea că nu mai ești eficient, tratarea problemelor și a oamenilor cu indiferență, retragerea din responsabilități, evitarea relațiilor sociale și interpersonale și sentimentul de „înfrângere”. Dacă ești o personalitate de tip A, ești și mai expus riscului. Un consilier spunea că „oamenii ambițioși suferă deseori de o „dependență de adrenalină” și caută în mod inconștient modalități de a obține mici câștiguri, asemănătoare cu stările pe care oamenii le obțin din alcool, cofeină și nicotină… problema este că fac asta controlând oamenii și luând decizii complexe. Cauzele spirituale ale stresului includ furia și disperarea, invidia față de succesul altora și anxietatea legată de aspectul financiar. Pastorii sunt adesea plasați pe piedestaluri… iar aceste așteptări nu pot fi îndeplinite. Așa că, în efortul de a-i mulțumi pe ceilalți, ei devin prea orientați spre obiective în ceea ce-i privește pe ceilalți oameni, prea permisivi cu trândăvia lor spirituală, prea perfecționiști, dezvoltând excesiv o anume latură a slujirii lor, sau identificându-se atât de mult cu chemarea lor încât aceasta se destramă. Și deși corpul le dă semnale de alarmă (insomnie, probleme digestive, dureri de cap, oboseală, tensiune musculară, scrâșnirea dinților, tensiune arterială ridicată etc.), din păcate, acestea rareori îi determină să încetinească… până când apare un ulcer, un accident vascular cerebral, un atac de cord… În calitate de pastor, trebuie să petreci la fel de mult timp cu cei puternici ca și cu cei slabi; ei îți vor da putere și sprijin, îi poți pregăti pentru lucrare, iar faptul de a avea mai multe „mâini pe punte” îmbunătățește sănătatea spirituală și emoțională a bisericii în care slujești.” Așadar, dacă te regăsești în aceste cuvinte, gândește-te la o pauză, și… ia-ți o vacanță!