Nu există înviere fără moarte!

    Căci pururea noi cei vii suntem dați spre moarte pentru Iisus, ca și viața lui Iisus să se arate în trupul nostru cel muritor. (2 Corinteni 4:11)

    Când lupți pentru un vis și el se spulberă, când pierzi ceva ce nu mai poți recupera, când ți-ai dorit o căsnicie perfectă și ai actele de divorț pe masă, când ai vrut să fii cineva și nici măcar prietenii nu te mai cunosc, când ai vrea să râzi cu gura până la urechi, dar lacrimile îți curg necontenit pe obraji, când ai vrut să trăiești viața din plin, dar un scaun cu rotile îți pune o limită crudă, când iubești pe cineva și totul e în zadar simți că ceva din tine moare și te întrebi: De ce trebuie să sufăr atât?
    Cine a spus că viața e ușoară? Dumnezeu ne-a avertizat, încă de acum două mii de ani, că ne va fi foarte greu (Ioan 16:33). Iar dacă tu crezi în El și în puterea și iubirea Lui pentru tine, cu atât mai mult! Nu uita că diavolul simte că sfârșitul îi este aproape și face tot posibilul să atace cât mai mulți credincioși, să provoace cât mai mult rău, pe ultima sută de metri (1 Petru 5:8).
    Știu că îți este greu și, uneori, vrei să renunți la tot, însă... rezistă! Nu renunța, căci nouă nu ni s-a dat doar credința în Hristos, ci și patimile Lui (Filipeni 1:29). Dacă suntem creștini adevărați și vrem să fim siguri că Îl iubim pe Cel care a suferit înainte pentru noi (Isaia 53:5), trebuie să purtăm împreună cu El crucea acestei vieți trecătoare, așa cum și El a purtat-o ca să ne izbăvească de suferința veșnică (Matei 10:38).
    Când lumea pare să se prăbușească pe umerii tăi, când tot ce ți-ai dorit mai mult nu vine sau a dispărut cu totul, când răspunsul la rugăciuni întârzie, iar Dumnezeu pare a fi departe, amintește-ți că, de fapt, El e mai aproape decât crezi (Isaia 43:2). El este Cel care te susține, te ajută în momentele grele (Psalmii 45:1) și, prin focul suferinței, te aseamănă cu Fiul Său, prin care toți suntem chemați să fim fiii Lui (Zaharia 13:9).
    Dumnezeu ne vrea sfinți (Leviticul 20:26), iar pentru asta trebuie să fim curățați de orice rău (Iov 11:13-17), astfel încât tot ce ne amărăște sufletul să piară. Nu uita că boala, necazurile, pierderile și tot ce este rău sunt urmările unor păcate. Vestea bună e că putem scăpa de ele, oricând! Biserica ne oferă posibilitatea de a ne mărturisi toate greșelile (Iacov 5:16), iar Dumnezeu ne va ierta în numele Fiului Său, Iisus Hristos, și ne va transforma în oameni noi (2 Corinteni 5:17).
    Cine a spus că viața ta va rămâne așa cum e acum? De ce trebuie să trăiești în amărăciune, în lipsă de speranță, cu gândul că doar atât s-a putut pentru tine? Dumnezeu nu vrea asta, ci, dimpotrivă, te vrea bucuros, împlinit, desăvârșit, în ciuda lipsurilor tale, a dezamăgirilor, decepțiilor, suferințelor pe care le ai în acest moment. Domnul Iisus Hristos a suferit, a murit, dar a și înviat! Iar dacă tu vei fi asemenea Lui, atunci și tu vei învia! Nu există înviere fără moarte, iar dacă ceva a murit în tine, cu siguranță va trăi din nou, la vremea potrivită, în numele Lui! (Romani 8:11) Și nu e vorba doar de învierea după moartea fizică, ci și învierea după moartea spirituală, provocată de păcat. Dumnezeu este un dumnezeu al minunilor, al restaurării, nu al capitulării! El nu promite o viață mediocră, tristă și lipsită de gust, ci are un plan bazat pe siguranță, bucurie și împlinire pentru tine!
    Ține minte de la mine lucrul acesta și memorează-l: ai încredere în promisiunile Domnului, care spun clar că după noaptea suferinței, vine ziua bucuriei, iar ea se apropie cu pași repezi. Dacă mai întârzie puțin, așteapt-o, căci nu vei regreta! (Avacum 2:3) Psalmul 65 ne spune că după ce am fost trecuți prin foc și apă, Dumnezeu ne va scoate la odihnă, adică la bucurie și belșug.
    Iar când vremurile grele din viața ta vor fi doar o amintire tristă de demult, o să realizezi cât de importante au fost și cât de multă nevoie aveai de ele. Suferința îți va fi dovada iubirii și recunoștința pentru jertfa Mântuitorului Iisus Hristos. Ca răsplată pentru răbdare și pentru tot ce ai îndurat, El îți va oferi cununa vieții veșnice, pe care ți-o va pune pe cap când va veni cu slavă să își ia Biserica în Împărăția Cerurilor (1 Petru 1:7).