Mulțumesc că v-ați adunat

Iubiți frați și surori, familie îndoliată, rude, prieteni și toți cei prezenți,

Vă mulțumesc că ați venit astăzi să fim împreună în aceste clipe de despărțire. Nu ne-am adunat doar în jurul unui sicriu, ci în jurul unei vieți care a lăsat urme în inimile noastre. Fiecare dintre noi poartă o amintire, un cuvânt sau un gest de iubire pe care nu-l va uita.

În astfel de momente, Dumnezeu ne amintește cât de trecătoare este viața omului. Tinerețea trece, anii se duc unul după altul, iar puterea omului slăbește. Tot ceea ce am agonisit cu trudă rămâne aici. Casele, averile și lucrurile pe care le-am adunat nu ne pot însoți dincolo de mormânt.

Singurul lucru care merge cu noi în veșnicie este sufletul nostru și felul în care am trăit înaintea lui Dumnezeu.

Astăzi inimile noastre sunt îndurerate. Ne despărțim de o mamă iubitoare, de o bunică dragă, de o rudă și o prietenă prețuită. Ne va lipsi zâmbetul ei, glasul ei, sfatul ei și dragostea cu care și-a îmbrățișat familia.

Dar credința ne ridică privirea mai sus decât mormântul. Pentru cel care și-a pus nădejdea în Domnul Isus Hristos, moartea nu este sfârșitul, ci începutul vieții veșnice. Suferința s-a sfârșit, lacrimile au încetat, iar odihna promisă de Dumnezeu a devenit realitate.

În același timp, această zi vorbește fiecăruia dintre noi. Moartea nu alege după vârstă, avere sau poziție. Ea ne amintește că fiecare vom sta într-o zi înaintea lui Dumnezeu.

De aceea, întrebarea cea mai importantă nu este cât am trăit, ci cum am trăit. L-am cunoscut pe Domnul? Am umblat cu El? Suntem pregătiți pentru clipa în care vom părăsi această lume?

Scriptura spune că nimic întinat nu va intra în Împărăția lui Dumnezeu. Numai prin harul Lui, prin jertfa Domnului Isus Hristos și printr-o pocăință sinceră putem avea nădejdea vieții veșnice.

Astăzi, parcă auzim un glas blând care ne spune:

„La revedere, copiii mei iubiți. V-am purtat în rugăciune și v-am iubit din toată inima. Rămâneți aproape de Dumnezeu și iubiți-vă unii pe alții.

La revedere, nepoții mei dragi. Păstrați în inimă credința și valorile pe care ați învățat să le prețuiți.

La revedere, biserică iubită. Slujiți-L pe Domnul cu credincioșie și nu obosiți în a face binele.

La revedere, frați și surori, cumnați și cumnate, verișori și toate rudele mele dragi. Vă mulțumesc pentru dragostea, sprijinul și părtășia pe care le-am avut împreună.

La revedere, vecini, prieteni și cunoscuți. Vă mulțumesc pentru fiecare vorbă bună, pentru fiecare mână întinsă și pentru fiecare dovadă de bunătate.

La revedere tuturor celor care ați venit astăzi. Dumnezeu să vă răsplătească dragostea, rugăciunile și respectul pe care mi le-ați arătat.”

Acum a venit vremea despărțirii.

Ea se desparte de trupul care și-a încheiat alergarea și care se va întoarce în țărână, așa cum a rânduit Dumnezeu.

Se desparte de casa în care a locuit, de grădina pe care a îngrijit-o, de florile pe care le-a iubit și de păsările al căror cântec i-a adus atâta bucurie.

Se desparte de câmpii, de izvoare, de dealuri și de munți, de răsăritul soarelui și de liniștea serii. Se desparte de ulițele copilăriei, de drumurile pe care a călătorit și de locurile prin care Dumnezeu i-a purtat pașii.

Se desparte de orașele pe care le-a văzut, de drumurile vieții, de toate locurile și oamenii pe care i-a întâlnit în călătoria ei pământească.

Se desparte de această lume, pentru că aici a fost doar un călător. Dar nu se desparte de nădejde. Ea merge spre casa Tatălui, spre odihna pregătită de Domnul pentru cei ce Îl iubesc.

Iar nouă, celor rămași, ne rămâne această întrebare: suntem pregătiți și noi pentru ziua în care Dumnezeu ne va chema acasă?

De aceea, iubiți călători spre veșnicie, nu rămâneți pe peron privind trenul cum pleacă. Urcați prin credință în Hristos, pentru că numai El ne poate duce în patria cerească.

Credința este locomotiva, Cuvântul lui Dumnezeu este călăuza, iar Domnul Isus Hristos este Calea care ne conduce acasă.

Astăzi spunem: La revedere!

La revedere, până în ziua în care Domnul va chema pe ai Săi, iar cei care au adormit în Hristos vor învia și se vor întâlni din nou în slava Lui.

Până atunci, să trăim în credință, să umblăm în dragoste și să rămânem aproape de Dumnezeu, pentru ca despărțirea de astăzi să devină, într-o zi, o revedere veșnică.

Dumnezeu să mângâie familia îndoliată, să întărească inimile noastre și să ne ajute pe fiecare să fim pregătiți pentru întâlnirea cu El.

Amin.