Merită să iubeşti?

Nu ştiu dacă voi v-aţi pus vreodată întrebarea dacă chiar merită să iubeşti.. însă eu uneori mă întreb aceasta.

Recent vorbeam cu cineva care susţinea că nu merită pur şi simplu. Nu merită să iubeşti! De ce totuşi unii oameni sunt tentaţi să creadă acest lucru? Şi de ce unii cred că merită? Sau de ce cred eu că merită?

Privind în jur, mă întristez când văd cât de multă suferinţă este. Despărţirea face ravagii în zilele noastre şi tot mai multe persoane sunt afectate de acest lucru. Despărţiri temporare sau pe totdeauna. Din cauza economiei scăzute tot mai mulţi îşi iau la revedere de la cei dragi plecând peste hotare. Se despart soţii de soţi, soţi de soţii, copii de părinţi şi invers, prieteni de prieteni. Şi ne doare acest lucru. Chiar cunosc o tânără care s-a căsătorit la 30 ani. După căsătorie, el a trebuit să plece însă din cauza unor obstacole, ea a rămas în ţară. A fost ceva neprevăzut. Şi nici acum după mai bine de un an nu este posibilă plecarea acestei tinere. Şi suferă mult. Şi mă întreb: merită să iubeşti?

Însă mai dureros decât să te desparţi temporar este când cineva drag se stinge din viaţă. Şi acum, parcă ca niciodată, sunt tot mai mulţi copii orfani, sunt tot mai multe văduve. Sunt tineri care mor chiar când poate sunt în prag de căsătorie. Şi în urmă rămâne durere nemăsurată şi inimi sfâşiate. Când riscurile de a fi rănit, de a rămâne singur, de a fi dezamăgit sunt tot mai mari, merită totuşi să iubeşti?

„Numai fiinţele iubite ne pot face să suferim” spunea cineva. Şi credcă în mare parte acesta este adevărul. Când o persoană care ne este indiferentă este departe nu suferim. Deci...merită să iubim?

Nu pot să nu amintesc de versetul din Prov 22:1b care spune: „...şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât aurul şi argintul”. Înţeleptul Solomon a ajuns la concluzia că nu e nimic mai minunat decât să ai în jurul tău oameni care te iubesc cu adevărat. Şi...asta e şi adevărul.

 Chiar dacă riscurile sunt mari, însă nu este nicio împlinire în viaţă dacă nu iubeşti. Dacă nu ai familie, prieteni, partener sau copii care să te iubească. Durerea care ţi-o aduce dragostea poate fi mare, însă satisfacţia pe care o aduce ea nu poate fi înlocuită cu nimic. Chiar şi după ce pierzi pe cineva drag, amintirea rămâne. Ea poate aduce mângâiere când inima e străpunsă de durere şi poate să lumineze faţa când norii tristeţii vor căuta să ia pacea.

Preţuieşte de azi oamenii pe care îi iubeşti şi care te iubesc. E deajuns doar să-ti imaginezi cum ar fi fără ei, şi vei ştii cât de mult valorează. Şi chiar dacă despărţirea nu te va cruţa, vei simţi pace că ai făcut ce ai putut pentru ei.