Meditații din Biblie (51)

  „.....Dar ce veţi face la urmă?" (Ieremia 5:31)

   Renumitul prof. dr. P. se declara public de partea ateismului. Conform convingerii sale nu exista nimic supranatural, iar nemurirea sufletului era pentru el o nebunie. Deodată s-a îmbolnăvit de o boală gravă şi a trebuit să renunţe la orice speranţă de însănătoşire. Era conştient de acest lucru şi cu liniştea cea mai mare spunea că va muri. În ziua morţii a fost inconştient şi se credea că nu o să-şi mai recapete vocea. Dar deodată, cei ce-l înconjurau au văzut că ochii i se deschid şi se străduieşte să se ridice. Apoi, parcă ar fi văzut lucruri invizibile, a strigat: „Da, există totuşi o altă viaţă!" şi a căzut în perne mort.

   Moartea este o realitate foarte îngrozitoare pentru cel care a auzit despre Isus Hristos, dar L-a respins. Ea vine înarmată puternic, iar arma cea mai groaznică a regelui spaimelor este păcatul. Dar cel credincios poate spune plin de siguranţă în faţa morţii: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!" (1Corinteni 15:54,57).

   Drag cititor! Poţi privi moartea fără teamă sau te gândeşti cu groază la ea? Moartea în sine nu este lucrul cel mai rău, ci veşnicia în care vei intra fără Dumnezeu! Ori eşti mântuit, ori mergi veşnic în pierzare! Dacă îl primeşti pe Mântuitorul în viaţa ta, vei fi un om fără teamă de veşnicie.