LASĂ O MOȘTENIRE

„Bine, rob bun şi credincios…” (Matei 25:21)

Nu putem alege momentul sosirii sau al plecării noastre de pe pământ, dar putem alege moștenirea pe care o lăsăm și pentru care vom fi ținuți minte! Fiți atenți: la vârsta de cinci ani, a scris un concert pentru clavecin. Înainte de vârsta de zece ani, publicase mai multe sonate pentru vioară și cânta din memorie cele mai bune lucrări ale lui Handel și Bach. La scurt timp după ce a împlinit doisprezece ani, a compus și a dirijat prima lui operă. I s-a acordat o invitație de onoare în calitate de concert-maistru la Orchestra Simfonică din Salzburg și în câțiva ani a fost aclamat ca „mândria Salzburgului”. Când a murit (la vârsta de treizeci și cinci de ani!), compusese patruzeci și opt de simfonii, patruzeci și șapte de arii, duete și cvartete cu acompaniament orchestral, și peste o duzină de opere. Îi sunt atribuite, în total, aproximativ 600 de compoziții originale. Chiar și așa, Mozart, căci despre el este vorba, și-a trăit cea mai mare parte a vieții în sărăcie și a murit în obscuritate. Văduva lui bolnavă a părut indiferentă la moartea sa. Câțiva prieteni au ajuns la biserică pentru serviciul de înmormântare, dar o furtună i-a împiedicat să meargă și la mormânt ca să-l îngrope. Deci locul mormântului său a devenit astfel imposibil de identificat. Niciun altar nu-i marchează locul de veci. Astăzi, pentru ce ne aducem aminte de Mozart? Care este moștenirea sa? Nu viața pe care a trăit-o, ci muzica pe care a dat-o lumii ne îmbogățește și astăzi viețile. Când punctul central al vieții tale este doar interesul propriu, lumea nu-ți va simți lipsa când vei pleca din lumea aceasta… pe bună dreptate! Așadar, găsește o cauză mai mare decât tine însuți, o cauză care va dăinui, și dedică-ți viața în această direcție. Nu lăsa doar un testament, lasă o moștenire care împlinește voia lui Dumnezeu.