Izvoare in Desert - 19 Decembrie

19 Decembrie

Aceste lucruri vi se vor întâmpla ca să fiţi mărturie.
(Luca 21:13)

Viaţa este un urcuş abrupt, şi este întotdeauna încurajator să avem pe cineva înaintea noastră care „să-şi aducă aminte" de noi şi să ne invite cu bucurie să urcăm mai sus. Noi urcăm toţi împreună, aşa că trebuie să ne ajutăm unul pe altul. Urcarea muntelui vieţii este o treabă serioasă, dar glorioasă; e nevoie de putere şi de perseverenţă ca să ajungi în vârf. Şi când vizibilitatea noastră devine mai bună pe măsură ce câştigăm altitudine, şi când descoperim lucruri importante, trebuie „să ne aducem aminte" de încurajarea noastră pentru alţii.

Dacă ai mers puţin înaintea mea, cheamă-mă –
Aceasta va bucura inima mea şi va ajuta picioarele mele pe drumul stâncos;
Şi dacă, poate, lumina Credinţei este slabă, pentru că untdelemnul a scăzut,
Chemarea ta mă va călăuzi când voi rămâne în urmă, mergând cu greu.

Cheamă-mă, şi spune-mi că El a mers cu tine prin furtună;
Cheamă-mă, şi spune-mi că El te-a ţinut când copacii erau smulşi din rădăcini;
Că, atunci când cerurile tunau şi cutremurul zguduia muntele,
El te-a sprijinit şi te-a ţinut acolo unde aerul de sus era liniştit.

O, prietene, cheamă-mă, şi spune-mi pentru că nu pot să-ţi văd faţa;
Ei spun că străluceşte în triumf, şi că picioarele tale aleargă repede în cursă;
Dar e ceaţă între noi şi ochii mei spirituali sunt întunecaţi,
Şi nu pot să văd gloria, deşi tânjesc după un cuvânt din partea Lui.

Dar dacă vei spune că El te-a auzit când rugăciunea ta nu era decât un strigăt,
Şi dacă vei spune că El te-a văzut prin cerul nopţii întunecate de păcat –
Dacă ai mers puţin înainte, o, prietene, cheamă-mă –
Aceasta va bucura inima mea şi va ajuta picioarele mele pe drumul stâncos.
selectat