Isus, neprihănirea noastră

Textul - Romani 3:21-30
Versetul de memorat - Romani 3:21-22

"Dar acum s-a arătat o neprihanire, pe care o dă Dumnezeu, fără lege - despre ea mărturiseşte Legea şi prorocii, şi anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire."

Două cuvinte mi-au atras, în mod deosebit, atenţia când am citit acest pasaj, şi anume: "s-a arătat", deci este ceva ce poţi vedea, şi "a da", este ceva ce poţi primi sau refuza. În Ioan 3:16 este scris: "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică". Pentru a mărturisi despre ceva, fie persoană, lucru sau o anumita stare, trebuie ca mai întâi să existe, înainte de a se putea vorbi despre ea. Pentru noi există prezent şi viitor. Pentru Dumnezeu este un veşnic prezent. Prorocii şi Legea au vorbit cu mult înainte despre această neprihănire, mai înainte ca ea să se arate în persoana Domnului Isus. Neprihănirea este starea după voia lui Dumnezeu, este caracterul lui Dumnezeu.

În această stare de neprihănire putem intra prin credinţa în Isus Hristos. Versetul 22 ne spune că neprihanirea este pentru toţi şi vine numai peste toţi cei ce cred. Dumnezeu nu face deosebire între oameni. "Toţi" au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu şi "toti" care cred sunt socotiţi neprihăniţi.

Cum se face acest transfer de neprihănire? La 1 Corinteni 1:30 citim: "Şi voi, prin El, sunteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare, pentruca, după cum este scris: «Cine se laudă, să se laude în Domnul»". Când ne-am botezat, am îngropat omul nostru cel vechi şi am fost îmbrăcaţi în Hristos. Acum suntem în Hristos. Hristos a fost făcut de Dumnezeu, pentru noi, neprihănire. Noi fiind în Isus şi Isus fiind în noi, neprihănirea Lui este şi neprihănirea noastră. Fiind în Hristos, ne facem părtaşi naturii Lui dumnezeieşti. Ceea ce nu ne-a putut da Legea, ne dă harul. Prin Lege vine cunoştinţa păcatului, prin har ne vine neprihănirea. Legea se dovedeşte neputincioasă în faţa harului. Ea mărturiseşte despre el, dar nu-l poate da.

Meditatia zilei: Suntem constienţi de moştenirea ce o avem în Hristos?