ISTORIA LUI LAZĂR ȘI ISTORIA NOASTRĂ (1)

„Isus… a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu…” (Ioan 11:4)

Haideți să vedem ce putem învăța noi din istoria lui Lazăr: 1) Dumnezeu are un plan pe care noi nu-l vedem. Oare de ce a așteptat Domnul Isus încă patru zile, după ce a auzit vestea morții lui Lazăr, până să meargă să viziteze familia? Dumnezeu așteaptă din două motive: a) Credința noastră să fie întărită. Domnul Isus a zis: „mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi” (Ioan 11:15). În viață, crizele vin și pleacă. Următoarea criză care va veni peste noi va fi diferită de ultima, dar lucrul care trebuie să-și păstreze puterea este credința noastră! b) Ca Dumnezeu să fie slăvit. Fariseii credeau că duhul omului părăsește corpul neînsuflețit după patru zile. Dacă Domnul Isus ar fi intervenit mai devreme, ei ar fi putut spune: „Nu era cu adevărat mort!” De aceea, Domnul Isus a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu.” Doar când privim în urmă, vedem înțelepciunea și voia lui Dumnezeu la lucru, în situația în care am fost. 2) Dumnezeu ne va face să ne confruntăm cu situații pe care am încercat să le îngropăm. Domnul Isus a zis: „Daţi piatra la o parte… ” Marta, sora mortului, I-a zis: „Doamne, miroase greu, căci este mort de patru zile.” (Ioan 11:39). Noi ne rugăm să primim răspuns la o problemă vizibilă, iar Dumnezeu ne spune „să dăm piatra la o parte” și să ne ocupăm de acea problemă pe care am îngropat-o! Abia când inima noastră este împăcată cu Dumnezeu, rugăciunile noastre vor primi răspuns (vezi 1 Ioan 3:21-22). 3) Dumnezeu ne va face un exemplu al harului Său. Să ni-l imaginăm pe Lazăr după ce a înviat: fără să spună măcar un cuvânt, viața sa dovedea tuturor că Isus este Domnul. Și același lucru poate fi adevărat și în dreptul nostru. Dumnezeu ne-a răscumpărat și ne-a adus la viață ca să fim – și azi – o mărturie a harului Său!