ISTORIA BIBLIEI

„Cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este Cuvântul care v-a fost propovăduit prin Evanghelie.” (1 Petru 1:25)

În secolul al XIV-lea, nu exista niciun exemplar al Bibliei în limba engleză! Biblia se putea găsi doar în latină, limba clericilor, iar aceștia erau legați de podiumurile catedralelor. Atunci, John Wycliffe, preot și teolog catolic englez, a invocat limitarea influenței bisericești asupra puterii politice laice din Anglia. El era și profesor universitar la Universitatea Oxford și a spus: „Nu este un lucru bun. Oamenii trebuie să poată citi Biblia în limba lor maternă.” Liderii bisericii l-au etichetat drept unealtă a celui rău. Asemenea lui Noe care a construit o arcă în timp ce oamenii l-au ridiculizat și l-au intimidat, și John Wycliffe a început să traducă Sfânta Scriptură sub un potop de persecuții. A fost declarat eretic și și-a pierdut slujba. Când în cele din urmă a finalizat traducerea Scripturilor, John Wycliffe a scris pe pagina albă din interiorul primului exemplar al Sfintelor Scripturi în limba engleză: „Această Biblie a fost tradusă ca să facă posibilă guvernarea poporului de către popor și pentru popor.” Președintele Abraham Lincoln a împrumutat această sintagmă, 500 de ani mai târziu, pentru celebrul său discurs din Gettysburg. La 30 de ani de la moartea lui Wycliffe, el a fost declarat din nou eretic. Prin urmare, trupul său a fost exhumat și oasele i-au fost arse, iar cenușa a fost aruncată într-un mic râu. Un istoric contemporan descria scena în felul următor: „Acel pârâu a dus cenușa în râul Avon, râul Avon în fluviul Severn, fluviul Severn în mările înguste și acestea în ocean. Și astfel cenușa este emblema doctrinei sale, care s-a dispersat acum în întreaga lume.” De aceea apostolul Petru spune: „Cuvântul Domnului rămâne în veac. Şi acesta este Cuvântul care v-a fost propovăduit prin Evanghelie.” – iată Cuvântul pentru astăzi!