ÎNVĂȚÂND DIN GREȘELILE ALTORA (3)

„Acest copil va fi închinat lui Dumnezeu din pântecele maicii lui, până în ziua morţii lui” (Judecători 13:7)

Când refuzi să-L iei pe Dumnezeu în serios, nu faci decât să-ți creezi necazuri cu mâna ta. Îngerul care a anunțat nașterea lui Samson a spus că el va fi nazireu… adică Samson trebuia să fie consacrat voii și slujirii lui Dumnezeu. Samson însă a fost neglijent cu viața sa spirituală. S-a rugat numai când era la strâmtoare. Era o persoană impulsivă; făcea doar ce avea chef să facă. Cu alte cuvinte: „și-a luat nasul la purtare.” Adevărul este că ne-am scuti de multe probleme și de multă suferință, dacă ne-am opri și L-am ruga pe Dumnezeu să ne dea călăuzire. Samson s-a întors la Dumnezeu numai când s-a aflat în necaz. Iar acest lucru se numește „creștinism oportunist”. Noi ne rugăm: „Doamne, dacă mă scapi din această încercare, promit să-mi trăiesc viața în conformitate cu voia Ta de acum încolo.” Dar iată o întrebare: Este Dumnezeu pentru tine doar o oportunitate? Când situația se agravează și te afli la ananghie, te întorci la El cu disperare… dar când totul merge bine, Îl ignori? Numai când a fost prins de filisteni, când i s-au scos ochii și a fost pus să macine grâu la moară, ca o vită de povară, citim despre Samson că s-a întors la Dumnezeu și s-a rugat. Ce fel de viață ar fi avut Samson dacă ar fi fost ascultător, și s-ar fi rugat constant? De ce a așteptat până când totul s-a năruit, ca să se întoarcă la Dumnezeu? În viața ta nu trebuie să fie așa! Psalmistul a spus (Psalmul 128:1-2): „Ferice de oricine se teme de Domnul, şi umblă pe căile Lui! Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit, şi-ţi merge bine.” Lecția de azi: condiția împlinirii, a fericirii, este temerea de Domnul!