Inima perfecta

Intr-o zi, un tanar s-a oprit in mijlocul unui oras si a inceput sa le explice celor din jur ca are cea mai frumoasa inima din lume. O mare multime de oameni s-au adunat si toti se minunau, vazandu-i inima, caci era perfecta. Nu era in ea nicio pata si nicio imperfectiune.

Da, toti ii dadeau dreptate: era intr-adevar cea mai frumoasa inima, care fusese vazuta vreodata.

Deodata, s-a apropiat un batranel de multime si a zis: "totusi, inima ta nu este nici pe departe asa frumoasa ca a mea!"

Multimea de oameni si tanarul privira inima batranului: batea cu putere, dar era plina de cicatrice...Inima avea locuri in care bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau intru totul. Si mai erau unele linii colturoase, mai bine spus...in unele locuri existau rani adanci, din care lipseau bucati intregi.

Tanarul privi inima batranelului, observa starea in care se afla si rase:"Cred ca glumesti", spuse el, asemanand inima ta cu a mea. Inima mea este perfecta, in timp ce a ta este un amestec de cicatrice si lacrimi".

"Da", spuse batranul, "a ta arata perfect, dar nu as schimba-o niciodata cu a mea...Fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea.Rup o bucata din inima mea si o dau celor de langa mine... Si adesea ei imi dau in schimb o parte din inima lor, care ia locul ramas gol din inima mea. Dar pentru ca bucatile nu se potrivesc  chiar perfect, am ramas cu cateva margini colturoase si portiuni, ...pe care le pretuiesc foarte mult, caci ele imi amintesc de iubirea, pe care am impartasit-o...Uneori am daruit bucati din inima mea, fara ca sa primesc nimic in schimb, nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise.

A darui iubire inseamna uneori a-ti asuma un mare risc. Chiar daca aceste rani sunt dureroase, raman deschise si imi amintesc de iubirea pe care o am fata de oameni...si sper ca se vor intoarce intr-o zi si vor umple locurile goale. Iti dai seama acum in ce consta adevarata frumusete a inimii?"

Tanarul era pe punctul de a incepe sa planga, se apropie de batran, isi stranse inima tanara si perfecta si smulse o bucata din ea. Apoi i-o intinse batranului cu mainile tremurande.

Batranul i-a primit bucata si a pus-o in inima lui.Apoi a rupt o bucata si din inima lui batrana si brazdata de cicatrice si umplu cu ea rana din inima tanarului.

Se potrivea, dar nu perfect, caci marginirile erau cam colturoase. Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, caci simtea pulsand in ea dragostea din inima batranului.

Se imbratisara si plecara tinandu-se de mana.

Oare cate astfel de rani si cicatrice are inima noastra?