IMPORTANȚA CALVARULUI (1)

„În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos” (Galateni 6:14)

Este interesant faptul că Domnul Isus nu ne cere să ne aducem aminte de nașterea sau de învierea Sa, deși noi știm că trebuie, ci El ne spune să ne amintim de moartea Sa. Când a instituit Cina Domnului, Hristos a spus: „să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” (Luca 22:19). Apostolul Pavel spune: „În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos.” Crucea, la fel ca spânzurătoarea, sau scaunul electric, este un instrument al morții. Așadar, de ce să ne lăudăm cu ea? Din cauza a ceea ce s-a întâmplat la crucea de la Golgota. Când Domnul Isus Hristos a strigat: „S-a isprăvit!”, toate păcatele tale, din leagăn și până la mormânt, au fost plătite. Deci, crucea este primul și ultimul cuvânt al lui Dumnezeu în ceea ce privește mântuirea. Este primul Său cuvânt deoarece Domnul Isus a fost „Mielul, care a fost junghiat” (Apocalipsa 13:8). Și crucea este ultimul cuvânt al lui Dumnezeu despre mântuire, căci în ceruri vom cânta: „ai fost junghiat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.” (Apocalipsa 5:9). Nu există un „plan B” pentru mântuire. Singurul drum care duce în cer trece pe la Calvar. Nu poți omite Calvarul, n-ai cum să-l ocolești, dacă vrei să fii mântuit. Biblia ne spune: „fără vărsare de sânge, nu este iertare” (Evrei 9:22). Când privești astăzi la cruce, vezi blestemul păcatului, prețul păcatului și tratamentul pentru păcat. Și când te gândești la crucea Domnului Isus, să-ți amintești că El a făcut-o pentru tine… pentru noi!