Împlinești Legea ?

Împlinești Legea?

Întrebarea este: „Împlinești Legea?” Dar, cine poate? În toată Legea Veche s-a cerut iubirea semenilor și totuși nimeni nu a reușit. Dacă se reușea ca Legea să fie împlinită nu mai era nevoie ca Isus să o împlinească la cruce, pentru noi.

Romani 13:8 și 10b. „Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe alții, pentru că acela care-și iubește semenul a împlinit Legea.” vers 10b „deci dragostea este împlinirea Legii.”

Cine poate împlini Legea? Cel a cărui -cuget- (conștiință) este curat. Cine are un cuget curat? Cel căruia Hristos prin Duhul Lui l-a curățit, odată pentru totdeauna, când l-a născut din nou în Hristos. Acesta înnoindu-și mintea cu Cuvântul viu a lui Hristos, descopere tot mai mult iubirea Lui pentru el și nimic nu-l desparte de a-și iubi tot mai mult semenii, până și dușmanii. Când mintea ne este aliniată la Cuvântul Lui, împlinim Legea lui Hristos, în care este dezvoltată Legea Iubirii, așa încât nu poți să înlocuiești Iubirea, cu porunca Legii Vechi, ci din toată iubirea îți iubești semenii, cum Hristos te-a iubit pe tine. Cum te-a iubit El? Și-a dat viața, ca tu să trăiești. Atunci cum ai putea să nu fii supus stăpânirilor, cum ai putea să te împotrivești? Cum ai face fapte rele cuiva? Cum ai putea să nu plătești datoriile tale cui ești dator, căci tu nu datorezi nimănui nimic? Unui fiu de Dumnezeu nici nu-i vine minte, „nu fac asta, că mi-e frică de pedeapsă”, nu, ci mintea lui plină de Cuvântul viu, gândește rapid în situații, cum să arate mai mult iubirea lui Hristos din el, față de cei cărora le datorează impozite, cinste, frică, pentru că în el aceste sunt rezolvate în Hristos și nu poate altfel.

Romani 13:5. „De aceea trebuie să fiți supuși nu numai de frica pedepsei, ci și din îndemnul -cugetului-.”

Un fiu de Dumnezeu nu va fi supus autorității de frica pedepsei, care atunci când calci legea te arde, ci se va supune din pricina -cujetului- lui curat și în temere. O temere sfântă, o trăire sfântă, o Iubire față de Autoritatea lui Supremă, Hristos în el, nădejdea slavei. Această slavă datorează unui -fiu- „ascultător” de Tatăl lui, onorând jertfa Fiului Său și Iubind pe Duhul Harului, care este în noi și cu noi. Cu mulțumire Tată, slăvim Numele Tău, a Domnului Isus și a Duhului Sfânt. Amin!