Haina de nuntă

Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară (…), ci să fie omul ascuns al inimii. (1 Petru 3:3,4)

Peste 6 000 de persoane au plătit să vadă rochia de mireasă pe care Kate Middleton a purtat-o la nunta cu prinţul William al Marii Britanii. Expusă la Palatul Buckingham timp de 10 săptămâni, faimoasa rochie a strâns venituri de 10 milioane de lire sterline. Preocuparea omului pentru ce împodobeşte trupul este cunoscută şi poate să fie ilustrată cu numeroase exemple.

Fie că vorbim de colecţiile de primăvară sau de toamnă ale unor mari case de modă, fie că ne referim la starurile hollywoodiene care defilează cu hainele unor branduri renumite, e limpede că generaţiile de azi sunt tot mai absorbite de haine şi podoabe.

Istoria lui Adam şi a Evei ne spune că, atunci când aceştia s-au delectat cu rodul pomului interzis, „au cunoscut că erau goi” şi şi-au încropit veşminte din frunze de smochin. Dumnezeu Însuşi le-a croit „haine de piele şi i-a îmbrăcat cu ele”. Practic, apariţia primelor obiecte vestimentare este asociată cu cel mai tragic moment din istoria umanităţii: căderea în păcat şi ruperea relaţiei nemijlocite dintre om şi Creator. Prin urmare, nu ne surprinde că debutul viitor al lumii restaurate de Dumnezeu este asociat tot cu nişte haine. Cei mântuiţi „vor sta înaintea tronului îmbrăcaţi cu haine mai preţioase decât au purtat vreodată cei mai onoraţi oameni de pe pământ” (TV, p. 534). Dar de ce sunt aceste veşminte cele mai preţioase? Nu pentru că ar purta marca Armani, nici pentru că ar fi tapetate cu cristale Swarovski, ci pentru că sunt simbolul biruinţei şi pentru că au fost spălate în sângele lui Hristos.

Istoria hainelor se împleteşte cu istoria mântuirii. Unii adoră hainele scumpe (şi ridicole uneori!), dar care nu pot nicidecum să le ascundă defectele de caracter. Alţii fac din viaţa lor modestă, plăcută lui Dumnezeu, o haină în sine: veşmântul caracterului. Te încurajez să te asociezi celei de-a doua categorii, ca să poţi intra la nunta Mielului.

CONEXIUNE Hainele dinastiei Tudor erau stabilite prin lege. Nimeni, chiar dacă era bogat, nu putea să poarte haine mai somptuoase decât cei din casa regală.

Florin Bică, redactor, Ed. viață și Sănătate