GESTIONAREA MÂNIEI (1)

„Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi” (Efeseni 4:26)

Mânia este pomenită pentru prima oară în Scriptură atunci când Cain s-a mâniat pe fratele său, Abel, ATÂT DE rău, încât l-a ucis. În 2017, peste jumătate din omuciderile din Anglia și Țara Galilor au fost rezultatul unor forme de mânie. Mânia, însă, nu numai că-i ucide pe alții, dar te poate ucide și pe tine. Dr. Redford Williams, profesor de Psihiatrie și Științe comportamentale la Universitatea Duke, afirmă: „Ostilitatea și mânia, asociate cu comportamentul de tip A, sunt un factor major ce contribuie la declanșarea bolilor de inimă. Cei care se luptă cu mânia sunt de cinci ori mai predispuși să sufere de boli coronariene, iar cei cu boli de inimă își dublează riscul de atac de cord când se mânie.” Firește, există o diferență între mânie și iritare. O fetiță l-a rugat pe tatăl ei să-i explice această diferență. Așa că tatăl a luat telefonul, a format un număr, a lăsat-o pe fiica lui să asculte și când cealaltă persoană a răspuns, el a zis: „Bună ziua. E acasă Melvin?” S-a auzit o voce deranjată și iritată care a spus: „Nu e nimeni aici pe nume Melvin. De ce nu căutați în cartea de telefoane înainte să formați numărul?” Tatăl a așteptat o clipă, după care a format din nou numărul: „Bună ziua. E acasă Melvin?” Bărbatul a țipat și a răcnit: „Tocmai v-am spus că aici nu este nici un Melvin! Nu mai formați numărul acesta!” și a trântit receptorul. Tatăl s-a uitat la fiica lui și i-a zis: „Draga mea, aceasta este mânia!” Cuvântul „mânie” este ca o alarmă, care anunță „pericol”! Așa că, roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să-ți gestionezi mânia, și să n-o stârnești pe-a altora! Iar El te va ajuta!