Forma de evlavie

Având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea.
2 Timotei 3.5

Mulţi oameni au o mărturisire religioasă frumoasă, dar aceasta este numai aparenţă:

– ei varsă lacrimi ca Esau (Evrei 12.17);

– ei pretind că slujesc lui Dumnezeu ca Saul (1 Samuel 13.12);

– ei postesc şi fac răul ca Ahab (1 Împăraţi 21.27);

– ei ascultă cu plăcere Cuvântul lui Dumnezeu ca împăratul Irod, care l-a decapitat pe Ioan Botezătorul (Marcu 6.20);

– ei spun lui Hristos: „Învăţătorule, vreau să te urmez oriunde vei merge“ (Matei 8.19);

– ei pot rosti adevăruri minunate, la fel ca şi Caiafa (Ioan 11.50).

Astfel de oameni au doar o formă de evlavie, dar nu au putere. În lămpile lor nu este ulei (Matei 25.3); le merge numele că trăiesc, dar sunt morţi (Apocalipsa 3.1).

Într-o zi, Domnul le va spune: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine!“ Cât de periculoasă este o astfel de auto-înşelare!