FERICE...

FERICE...


Despre multe feluri de oameni spune Cuvantul lui Dumnezeu ca e ferice; numai in Matei 5, sunt amintite o multime deoameni fericiti:
-cei saraci in duh
-cei ce plang
-cei cu inima curata
-cei blanzi
-cei flamanzi dupa neprihanire
-cei milostivi
-cei cu inima curata
-cei impaciuitori
-cei prigoniti pentru credinta
Dar in Psalmul 94:12, se spune:
"Ferice de omul pe care-l pedepsesti Tu, Doamne,pe care-l inveti din legea Ta, ca sa-l linistesti in zilele nenorocirii, pana se va sapa groapa celui rau".
Ca si cei ce plang, cei flamanzi si cei prigoniti, si acestia, cei pe care-i pedepseste Domnul, au parte de o fericire deosebita, total diferita de cea cunoscuta de oameni.
In imparatia lui Dumnezeu, valorile sunt total inverse, fata de cele ale vietii noastre, omenesti.
1Corinteni 1:18, 3:19
"Fiindca propovaduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzarii", iar "intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu".
Lumea ar spune ca cei pedepsiti, sunt blestemati, sunt nenorociti, dar Dumnezeu zice ca e "ferice" de ei.
Ca sa intelegem aceasta fericire, Dumnezeu ne explica pe larg
SCOPUL PEDEPSEI:
Primul scop este aratat chiar in acelasi verset, 19, din psalmul 94:
- CA SA NE INVETE LEGEA SA
Sunt unele lectii, pe care nu le putem invata decat din practica, la fel ca la orice meserie; poti sa inveti o mie de ore de teorie, dar daca nu faci catva timp de practica, nu poti deprinde meseria.
Asa este si "legea Domnului". Se invata traind-o.
Poate de aceea si Domnul Isus n-a venit ca mare om de stiinta, sa ne invete filozofii, ci a venit ca om simplu, ca sa ne invete sa traim practic legea lui Dumnezeu, traind-o El intai.
Tot ce a facut Domnul Isus, e legat de trairea dupa voia lui Dumnezeu.
-CA SA NE INDREPTE
Inca inainte de a veni Domnul isus, Ioan Botezatorul spune ce va face Domnul Isus:
Luca 3:5,6
"Caile strambe vor fi indreptate si drumurile zgrunturoase vor fi netezite...si orice faptura va vedea mantuirea lui Dumnezeu"
Noi am parasit calea dreapta a lui Dumnezeu si ne-am dus pe drumuri zgrunturoase.
Dar si dupa ce am devenit copii ai lui Dumnezeu , care am "vazut mantuirea", e nevoie uneori sa "fim indreptati".
Deuteronom 8:5
"Recunoaste dar in inima ta , ca Domnul, Dumnezeul tau, te mustra cum mustra un om pe copilul lui".
2 Samuel 7:14,15
"Eu ii voi fi Tata, si el Imi va fi fiu. Daca va face raul, il voi pedepsi cu o nuia omeneasca si cu lovituri omenesti. Dar harul Meu nu se va departa de la el".
Capitolul 12 din Evrei explica cel mai mult mustrarea pentru indreptare.
"Suferiti pedeapsa: Dumnezeu se poarta cu voi ca si cu niste fii. Caci care este fiul pe care nu-l pedepseste tatal?
Caci Domnul pedepseste pe cine-l iubeste si bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeste".
-CA SA AFLAM INTELEPCIUNEA
Psalm 111:10
"Frica de Domnul este inceputul intelepciunii, iar"cine umbla in intelepciune va fi mantuit"-Prov. 28:26.
Eclesiastul 2:26
"El da omului placut Lui intelepciune, stiinta si bucurie".
-SA NE FACA PARTASI SFINTENIEI LUI
Evrei 12:10
"Dumnezeu ne pedepseste pentru binele nostru, ca sa ne faca partasi sfinteniei Lui".
Acesta e un scop minunat, sa fii partas al sfinteniei lui Dumnezeu!
Desi modul prin care ajungem partasi ai sfinteniei, pedeapsa, nu e un mod placut, se merita sa suferim pedeapsa.
E mult prea pretios rezultatul, ca sa nu acceptam metoda prin care il putem primi!
-SA ADUCEM ROADE DATATOARE DE PACE
Evrei 12:11
"Este adevarat ca orice pedeapsa, deocamdata pare o pricina de intristare, si nu de bucurie, dar mai pe urma aduce celor trecuti prin scoala ei, roada datatoare de pace a neprihanirii".
Deci pedeapsa este o "scoala".
Si toti stim ca nu-i usor sa faci o scoala , sa-ti petreci timpul invatand, dand examene... dar rezultatul este primirea unei diplome, a unui drept de a profesa.
La fel si "scoala pedepsei" ne da diploma neprihanirii, al carei rod este pacea.
Ca parinti e nevoie uneori sa ne pedepsim copiii pentru ca nu vor sa invete.
O mama avea mai multi copii; toti erau isteti si dornici de invatatura.
Dar unul din ei, a dorit sa invete o scoala, care era in alta localitate. Si pentru ca si-o dorea mult, mama a acceptat, desi asta a insemnat mai multe greutati, mai multe cheltuieli.
Dupa o vreme insa, vazand exigentele acelei scoli, materia multa ce trebuia invatata, copilului i-a fost greu si a venit acasa, spunand mamei ca vrea sa renunte, ca ne se mai intoarce la scoala.
Mama a cautat sa-l convinga ca nu e bine, ca se va obisnui, dar el nu voia sa inteleaga . Mama, stiind ca e un copil capabil, dar capricios, a fost nevoita sa-l"convinga" si cu nuielusa.
A fost dureros pentru amandoi, dar copilul s-a lasat astfel convins.
A terminat scoala cu rezultate frumoase, a capatat un serviciu bun...
I-a spus odata mamei:
"Ce bine ca mi-ai tras bataia aia, ca altfel pierdeam atata...Nu stiu ce s-ar fi ales de mine, daca atunci nu ma "convingeai " cu nuiaua...
La fel si "scoala pedepsei" ne convinge sa invatam mai departe legea Domnului si ne da diploma neprihanirii, al carei rod este pacea.
-Sa ne "PASTREZE BUNATATEA LUI DUMNEZEU"si LEGAMNTUL Sau.
Psalm 89:27,28
"Ii voi pastra totdeauna bunatatea Mea si legamantul Meu ii va fi neclintit".
Legamantul facut de Domnul Isus cu noi, "legamantul cel nou, facut in sangele Lui", [ Luca 22:20 ] este singurul ce ne poate tine aproape de Dumnezeu, este un "legamant vesnic"[Isaia 55:3, Ezechiel 37:26] si un "legamant trainic"[Daniel 9:27].
Domnul Isus s-a facut "chezasul" [Evrei 7:22] si "mijlocitorul"[Evrei 12:24] acestui legamant.De aceea El foloseste toate metodele ca noi sa nu iesim din acest legamant. Si una din aceste metode, este pedeapsa.
-CA SA NE DEA MOSTENIREA SA
Aceasta mostenire nu ne este facuta cunoscut in amanuntime, pentru ca n-o putem intelege deplin cu mintea noastra, omeneasca, dar Dumnezeu ne dechide parca unele "ferestre" prin care sa intrezarim particele din aceasta imensa mostenire.
Iata cateva din aceste "ferestre":
Psalmul 74:2
"Adu-ti aminte de poporul Tau, pe care l-ai rascumparat ca semintie a mostenirii Tale".
Daniel 12:3,13
"Cei intelepti vor straluci ca stralucirea cerului, si cei ce vor invata pe multi sa umble in neprihanire vor straluci ca stelele, in veac si in veci de veci.
Iar tu du-te, pana va veni sfarsitul; tu te vei odihni si te vei scula iarasi odata in partea ta de mostenire.
Faptele Apostolilor 20:32
"Cuvantul lui Dumnezeu...care va poate zidi sufleteste si va poate da mostenirea impreuna cu cei sfintiti".
Coloseni 1:12
"Multumind Tatalui, care v-a facut sa aveti parte de mostenirea sfintilor in lumina."
1 Petru 1 :4
"Ne-a nascut din nou prin invierea lui Isus Hristos din morti, la o nadejde vie, si la o mostenire nestricacioasasi neintinata, si care nu se poate vesteji, pastrata in ceruri pentru voi".
Tit 3:7
"Sa ne facem mostenitori ai vietii vesnice".
Daca privind prin aceste ferestrevedem o mica parte din aceasta mostenire, cat de minunata va fi, cand o vom vedea si o vom intelege in intregime!
Merita sa "suferim pedeapsa"de indreptare, sa ramanem in "scoala" ei, pentru a ramane copii ai Domnului, mostenitorii Lui1
E, intr-adevar, FERICE DE OMUL PE CARE-L MUSTRI TU, DOAMNE!
Avem inca un motiv sa nu ne intristam in necazuri, stiind ca suntem mustrati, pentru ca suntem "iubiti" de Dumnezeu.
Apocalipsa 3:19
"Eu mustru si pedepsesc, pe toti aceia pe care-I iubesc. Fii plin de ravna dar, si pocaieste-te!"