Fecioara - roaba Domnului

"Ingerul i-a zis: `Nu te teme, Marie, caci ai capatat indurare inaintea lui Dumnezeu`" (Luca 1,30)

Inca o data Gabriel apare cu o solie, de data aceasta pentru o tanara fata, logodita cu un barbat care mai fusese casatorit si care locuia in acelasi sat. Logodnicul ei era un tamplar, pe nume Iosif, un descendent direct al regelui David si, astfel, al casei lui Iuda. Cunoastem foarte putine lucruri despre Iosif, cu exceptia faptului ca era sarac (Luca 2,24) si ca avea cel putin patru fii din casatoria anterioara (Matei 12,46; 13,55).
Aratarea neasteptata a unui inger inaintea Mariei si, mai important decat aceasta, ceea ce avea el de spus, reprezentau o mare onoare; si totusi, ea era logodita cu Iosif. De ce o alesese Dumnezeu tocmai pe ea si cum avea sa-i afecteze aceasta alegere viitorul? Maria cunostea Scripturile si si-a amintit, in graba, profetiile mesianice. Acestea trebuie sa-i fi fost foarte familiare, in special pentru ca Mesia Cel fagaduit urma sa se ridice tocmai din semintia ei. Rugaciunile ei si cele ale poporului din care facea parte erau pe cale de a primi raspuns.
Maria apartinea casei lui David si prin Isus al ei avea sa fie, in mod literal, "samanta lui David" (Romani 1,3). In timp ce Elisabeta si Zaharia aveau o descendenta preoteasca, Maria si Iosif isi puteau trasa, amandoi, o genealogie regala. Cuvintele ingerului au nedumerit-o pe Maria: "Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri. De aceea Sfantul care Se va naste din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu" (Luca 1,35). Nasterea lui Hristos avea sa lege divinitatea cu umanitatea. Ambasadorul lui Dumnezeu, Duhul Sfant, avea sa fie agentul prin care Dumnezeu urma sa-Si exercite puterea de a implini profetia mesianica.
Reactia Mariei a fost diferita de aceea a lui Zaharia, pentru ca el s-a indoit ca Dumnezeu putea sa faca astfel, incat Elisabeta sa ramana insarcinata la o varsta atat de inaintata. Maria, intr-o credinta simpla, nu s-a indoit deloc. Ea stia ca "la Dumnezeu nici un lucru nu este cu neputinta" (versetul 37). Indata ce a inteles care era voia lui Dumnezeu in aceasta privinta si a primit suficiente informatii cu privire la partea care ii revenea in cadrul acestui plan, Maria s-a supus indeplinirii acesteia.

"Inainte de a-i prezenta Mariei mijloacele prin care ceea ce i se vestise avea sa fie dus la indeplinire, Dumnezeu a lasat-o pe Maria ca, mai intai, sa devina pe deplin constienta de faptul ca evenimentul anticipat trecea dincolo de puterea omeneasca si ca, din punct de vedere omenesc, era imposibil de realizat. In felul acesta ne conduce Dumnezeu sa apreciem bunatatea si puterea Sa, invatandu-ne sa avem incredere in El si in fagaduintele Sale."