E VIU HRISTOS IN NOI?

E VIU HRISTOS IN NOI?


Invierea...
E ziua bucuriei, ziua triumfului vietii asupra mortii.
Cel mai mare dusman al omului , moartea, a fost invins .
La fel si "boldul" ei, pacatul.[1 Corinteni 15:56-"Boldul mortii este pacatul".]
Prin invierea Sa, Domnul Isus ne-a dat si noua biruinta asupra pacatului.
Invierea Domnului Isus nu este doar un fapt extraordinar, care a avut loc acum doua mii de ani, nici o descoperire grozava a stiintei, ci este un fenomen real, prezent in sufletul fiecaruia care crede in Domnul Isus, in jertfa Sa, prin care El a platit pentru toate pacatele noastre.
Domnul Isus Hristos a dorit ca si cei ce primesc prin credinta iertarea de pacate, sa invieze la o viata noua.
2 Corinteni 5:17
"Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus, iata ca toate lucrurile s-au facut noi".
Dar nu poti invia, decat daca ai murit, daca firea cea veche, a murit odata cu Hristos.
1 Petru 2:24
"El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi, fiind morti fata de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui am fost vindecati".
Ne place asa de mult sa primim partea a doua a acestui verset, acea parte care ne ofera vindecarea spirituala, dar mai ales pe cea fizica, dar ce facem cu prima parte a versetului?
Am lasat pacatele noastre sa moara odata cu El pe lemnul crucii?
Daca le-am lasat, inseamna ca ele n-au ce mai cauta in vietile noastre...
Noi nu trebuie sa mai traim decat " pentru neprihanire".
Apostolul Pavel chiar intareste acest lucru, spunand:
2 Timotei 2:11
"Adevarat este cuvantul acesta : daca am murit impreuna cu El, vom si trai impreuna cu El".
Dar cel mai clar ne explica acest adevar , tot Apostolul Pavel, in Romani 6:1-16.
1." Ce vom zice dar? Sa pacatuim mereu, ca sa se inmulteasca harul?
2. Nicidecum! Noi, care am murit fata de pacat, cum sa mai traim in pacat?
3. Nu stiti ca toti cati am fost botezati in Isus Hristos, am fost botezati in moartea Lui?
4. Noi deci, prin botezul in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentru ca , dupa cum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua.
6. Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel incat sa nu mai fim robi ai pacatului;
7. Caci cine a murit, de drept, este izbavit de pacat.
11. Tot asa si voi insiva, SOCOTITI-VA MORTI FATA DE PACAT SI VII PENTRU DUMNEZEU, IN ISUS HRISTOS, DOMNUL NOSTRU.
12. Deci pacatul sa nu mai stapaneasca in trupul vostru muritor, si sa nu mai ascultati de poftele lui.
13. Sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularele voastre , ca niste unelte ale nelegiuirii; ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum erati; si dati lui Dumnezeu madularele voastre, ca pe niste unelte ale neprihanirii.
14. Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub lege, ci sub har.
15. Ce urmeaza deci? Sa pacatuim pentru ca nu mai suntem sub lege ci sub har?
16. Nicidecum! Nu stiti, ca daca va dati robi cuiva, ca sa-l ascultati, sunteti robii aceluia de care ascultati, fie ca este vorba de pacat, care duce la moarte, fie ca e vorba de ascultare, care duce la neprihanire?"
Cat de explicit ne spune apostolul Pavel acest fapt al mortii firii pamantesti!
Dar firea noastra veche, e atat de vicleana, incat ne-ar face sa ne mintim pe noi insine.
Ne place sa declaram ca suntem robi ai lui Hristos, dar am vrea sa mai lasam cate un "madular" in slujba pacatului.
Un frate puternic in credinta, desi tanar ca varsta, spunea ca se intampla cu aceasta fire veche, ca si cu un condamnat la moarte.
Prin jertfa Domnului Isus, firea veche a fost condamnata la moarte, dar noi, uneori, am vrea sa-i comutam pedeapsa in inchisoare pe viata.
Dar asta inseamna, ca desi in inchisoare, noi trebuie sa o hranim, o mai vizitam uneori, iar aceste vizite nu pot decat sa ne otraveasca noua viata in Hristos. Hristos nu poate sa "traiasca in noi", cum zicea Apostolul Pavel:
Galateni 2 :20
"Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc...dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine."
Putem spune si noi acelasi lucru?
Este atat de frumos salutul crestin:
-"Hristos a inviat!
-Adevarat a inviat!"
Dar acest salut, nu trebuie spus doar asa cum spunem "Buna ziua", desi si atunci ar trebui sa fim sinceri, sa n-o spunem doar din obisnuinta, ci sa aiba un inteles adanc, adevarat. Sa-l spunem ca si cand am zice celuilalt:
"Iti doresc sa ai o zi binecuvantata , ma rog Domnului ca aceasta zi sa fie pentru tine o zi buna, fara necazuri , fara ispite, fara vesti rele, ci o zi de bucurie".
La fel sa fie si cu salutul "Hristos a inviat!"
Sa nu fie doar o constatare a unui fapt implinit, desi e bun si acest sens, dar sa fie si un inteles mai adanc, mai ales intre copiii Domnului!
Cand zici "Hristos a inviat!", sa fie ca si cum ai zice:
"Da, stiu... Am murit si eu, a murit si firea mea veche. Dar acum Hristos traieste in mine, sunt fericit pentru acest lucru".
Raspunsul "Adevarat a inviat!" , la fel sa fie profund, sa insemne si ca "Da, cred ca Hristos a inviat cu adevarat, dar si ca am observat ca El traieste in tine, ti-am vazut faptele facute in credinta in El si m-am convins ca El e viu in viata ta. La fel si in viata mea, Hristos e viu!"
Sa nu ne lasam dusi doar de vorbe si obiceiuri , sa nu spunem "Hristos a inviat!", doar pentru ca "asa se spune, acum, dupa Pasti".
E frumos ca azi, toti oamenii importanti, toti politicienii, spun "Hristos a inviat!"
Unii chiar ne trimit felicitari acasa, desi nu-i cunoastem si nici ei nu ne cunosc personal, ci o fac doar in interes electoral.
Sa dea Domnul ca aceste saluturi si urari sa fie reale, sa exprime cu adevarat dorinta inimii lor!
Ce frumoasa viata ar fi in Romania noastra daca ar fi reale toate acestea!
Dar Domnul Isus spune despre proorocii mincinosi:
"Ii veti cunoaste dupa roadele lor".
Doamne, fa ca toti cei ce rostesc acest frumos salut, sa-l rosteasca cu sinceritate, si ajuta-ne sa-l avem cu totii pe Hristos Cel Inviat in inimile noastre!

Va spun tuturor, cu dragoste,

HRISTOS A INVIAT!