Dumnezeu umple doar vasele goale

In viata ajungem adesea in momente in care simţim că orice resursă ni se epuizează. Ne simtim goi, nefericiţi, singuri şi neînsemnaţi. Ajungem în momente în care parcă orice lucru ne aduce durere, orice gest ne aduce lacrimi, orice vorbă provoacă amăraciune. Simţim că am ajuns la capătul puterilor. Ajungem la concluzia că trăim în zadar, sau ba mai mult, ajungem să credem că trăim doar pentru a sta în calea altora.

Acum mi-am amintit de proorocul Ilie când, sleit de puteri a cerut Domnului să-i ia viaţa, şi, deşi datorită rugăciunii lui, Dumnezeu a adus ploaia în ţară după trei ani de secetă, totuşi Ilie îşi vede nevrednicia şi neputinţa spunând: „Destul! Acum Doamne ia-mi sufletul căci nu sunt mai bun decât părinţii mei!”(1Împ 19:4). Cu alte cuvinte, Ilie transmite faptul că el nu merită să trăiască. Nu e şocant? Un om care a umblat cu Dumnezeu întreaga viaţă a trecut pe acolo pe unde trecem şi noi adesea!

Însă dacă vom urmări în continuare ceea ce s-a întamplat, vom ajunge la o concluzie: abia atunci când o persoană ajunge la capătul puterilor, abia atunci când se vede neputincioasă, fără sprijin, abia atunci Dumnezeu intervine! Dumnezeu umple doar vasele goale! El aşteaptă ca noi să ne declarăm ca fiind nimic, ca să poată face El totul! Totul!

Revenind la Ilie, observăm că după ce el îşi recunoaşte nimicnicia, Dumnezeu îl umple cu putere, iar Ilie merge 40 de zile şi 40 nopţi până la muntele Horeb, unde Îl întâlneşte şi stă de vorbă cu Dumnezeu.

Dragul meu cititor, vreau să-ţi aminteşti de azi înainte că, ori de câte ori Dumnezeu îngăduie să ajungi în astfel de stări precum Ilie, El o face doar pentru ca tu să-ţi vezi cu adevărat nevrednicia. Iar când vei fi gata să te smereşti în acest mod, Dumnezeu va fi gata să te umple de putere.

Dacă nu ajungem să experimentăm văile tristeţii, a lacrimilor si a neputinţei, nu vom putea experimenta nici culmile victoriilor şi a bucuriilor. Nu vom ajunge plini de putere dacă nu ne vom simţi întâi slabi şi neputincioşi.

Şi aminteşte-ţi un lucru: Ilie a fost supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi! (Iacov 5:17). Dacă printr-un om de rând însă care a stat la dispoziţia lui Dumnezeu, El a putut să-şi dezvăluie puterea, atunci o va putea face şi prin noi dacă vom sta la dispoziţia Lui!