„DUMNEZEU ESTE…” (7)

„Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii, şi se satură pământul…” (Psalmul 104:13)

Te-ai întrebat vreodată de ce nicăieri altundeva în univers nu găsim apă din abundență, decât aici pe pământ? Toate telescoapele, inclusiv cei care au călătorit în spațiu confirmă acest lucru. Apa, incredibilul, vitalul ingredient, dizolvă aproape orice de pe pământ, în afară de acele lucruri care susțin viața. Acest lichid uimitor, pe care îl considerăm ceva obișnuit, există sub formă de gheață, pătrunde prin stâncă și produce solul. Ca zăpadă, depozitează apa în văi. Ca ploaie, udă și curăță pământul. Ca abur, oferă umezeală aproape tuturor suprafețelor arabile de pe pământ. Se găsește în nori exact în cantitatea potrivită. Dacă ar exista nori ca pe planeta Venus, pe pământ nu ar exista viață. Însă exact 50% din suprafața pământului este acoperită de nori în orice moment, fapt care permite să se filtreze cantitatea necesară de lumină solară. Ca abur, timp de secole, apa a contribuit la funcționarea câtorva din cele mai puternice mașinării pe care le avem. În afară de bismut, e singurul lichid mai greu la patru grade Celsius decât la punctul de îngheț. Dacă nu ar fi așa, viața așa cum o știm noi nu ar putea exista pe această planetă. De aceea, când îngheață, este mai ușoară și se ridică deasupra. Dacă nu ar fi așa, lacurile și râurile ar îngheța de jos în sus și peștii ar muri; algele ar fi distruse, rezerva de oxigen s-ar termina și omenirea ar dispărea. Așadar, când sau dacă ai impresia că Dumnezeu nu te bagă în seamă sau că nu-i pasă de tine, bea un pahar cu apă și spune: „Mulțumesc, Doamne!”