Dulceaţă de cireşe amare

“Suntem răi”. Am convenit cu toţii că suntem răi. Nu de alta, dar nu ne-ar crede nimeni dacă am zice că suntem buni…”Suntem răi” recunosc mulţi cu destul de multă uşurinţă, şi mai şi verbalizează “chestiunea” în cadrul unor discuţii triviale de tipul “small talk” de ţi se face greaţă văzând nonşalanţa cu care ating în conversaţie problematica cu pricina. Aşa zisa lor recunoaştere sună mai degrabă a scuză sau şi mai rău, a justificare, decât a confirmare şi acceptare a statutului de fiinţă decăzută. Normal, ei se trag din maimuţe. Deci… sunt in plină ascensiune! Mă uit la ei şi mă minunez…considerabil, şi mă-ntreb, aşa, în sinea mea, pe tăcute si cu capul între umeri ca o fiinţă decăzută ce sunt: “de unde au aterizat extratereştrii ăştia?” Au dreptate UFO-logii: extratereştrii sunt printre noi; dar, aş adăuga eu, noi suntem extraterestrii. Suntem un fel de cireşe amare… Biblia mărturiseşte faptul că de-a lungul existenţei sale, rasa umană a tot pierdut câte ceva, precum cireşele şi-au pierdut dulceaţa, iar apoi au înlocuit-o cu amăreală. Spre exemplu, primii oameni au trăit nouă sute şi ceva de ani. Azi, cei mai mulţi dintre noi nu mai prind nici 10% din lungimea vieţii primilor părinţi….Dulceaţa de cireşe amare însă, este mult mai bună si mai interesantă decât cea de cireşe obişnuite. Mântuirea prin Isus face pentru noi ceea ce face zahărul pentru cireşele amare. De aceea, chiar şi îngerii vor să privească in evanghelia aceasta a lui Isus Hristos, căci în ea se vesteste o mântuire ca nici o alta. E curios că în nici o altă religie nu se pomeneste faptul că îngerii ar vrea sa îi pătrundă înţelesul. Nu sunt îngerii interesaţi de evanghelia lui Budha, şi nici de cea a lui Mahomed. Ei sunt interesaţi de evanghelia lui Isus, cea în care este o putere pentru transformarea fiecăruia care crede. Îngerii au vǎzut multe, doar sunt milenari, dar transformarea pe care o trăieşte cel ce crede în Isus, n-au unde s-o vadă decat la noi. Deci, să-nceapă spectacolul!

“ Şi noi, dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.”       Evrei 12:1

 “Căci parcă Dumnezeu a făcut din noi, apostolii, oamenii cei mai de pe urmă, nişte osândiţi la moarte; fiindcă am ajuns o privelişte pentru lume, îngeri şi oameni.”            1 Corinteni 4:9

 “Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înşişi, ci pentru voi spuneau ei aceste lucruri, pe care vi le-au vestit acum cei ce v-au propovăduit Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer şi în care chiar îngerii doresc să privească.” 1 Petru 1:12