Două extreme

ÎNȚELEPCIUNEA!! Domnul Isus Hristos este înțelepciunea noastră, și ghidul nostru pe drum.

”EU umblu pe calea nevinovăției, pe mijlocul cărări neprihăniri...” Prov. 8:20.

DOUĂ EXTREME

Calea și drumul nostru sunt pe urmele pașilor LUI. La cruce, Isus, ne-a luat toată vinovăția noastră asupra LUI și în schimb ne-a dat neprihănirea LUI. Și aceasta prin har, fără nici o plată, fără nici un merit, ieftin; este ieftin harul, așa-i?? Gratis!! Dar asta nu înseamnă că nu are valoare. HARUL are o valoare inestimabilă, care nu se poate calcula și pricepe cu mintea omului.

Tatăl Și-a dat Fiul, acesta-I harul!!                  

ISUS, este harul, ISUS, este darul, ISUS, este înțelepciunea noastră și nu putem să facem tot ce noi vrem, cu o minte neînnoită de Duhul Sfânt, însă cu o minte înnoită de Duhul poți să faci tot ce vrei, pentru că ești conectat direct la SURSĂ.   Sf. Augustin zicea: ” Iubește-L, apoi fă tot ce vrei.” În HAR în HRISTOS, nu poți deci, nu poți face rău. Pe mijlocul cărărilor neprihănirii, nu poți, nu poți trăi în păcat. Sunt oameni născuți din nou care țin mijlocul cărărilor neprihănirii, în orice situație, ei nu se abat și aceasta chiar cu prețul vieții lor, deoarece cugetul, duhul lor luminat de Duhul Sfânt, îi ține pe mijloc și nu pot să se abată din neprihănirea lui Isus, pe care ei o poartă pe pământ, în trupul lor, care este Templul Lui.

Apoi, sunt două extreme:

Prima extremă: Oamenii care sunt mântuiți prin har, născuți din nou, transformați, dar care nu au învățătură pentru echipare și creștere. Sfinții trebuie învățați și echipați de slujitorii Bisericii. Efes. 4:11 12. Dacă lipsește echiparea corectă, sfinții cad în extremă, adică își continuă trăirea lor prin forțele și puterea lor. Azi reușesc, mâine nu, apoi iar... o viață de învinși. PAGUBĂ mare. Vor ajunge acasă la Tatăl, trudiți și împovărați. Este cea mai grea viață de creștin, cînd dorești să fii și nu reușești, pentru că nu se poate prin forțe proprii. Acestă viață am experimentat-o și stiu ce grea este.                                                                                                                               

A doua extremă: Oamenii care au fost transformați și care nu vor, deci nu vor să crească, nu își înnoiesc mintea cu Cuvântul, cu Isus. Ei se bucură de har și zic: ”suntem în har, facem tot ce vrem Dumnezeu ne iubește, oricum.” Ori, pot să fie și oameni care frecventeaă o Biserică și care nu au fost niciodată născuți din nou. Ei își trăiesc viața lor cum vreau, doar sunt în har. Greșit și incorect!!

Oricum, oamenii din cele două extreme, dacă pot să ajungă într-o Biserică unde este o învățătură bună și oamenii care își înțeleg chemarea lor în slujire, au șansa să trăiască o viață de biruință, într-o zi, o schimbare radicală poate să aibă loc și ochii lor, să vadă corect mijlocul cărărilor neprihănirii și calea nevinovăției. Cu Isus și Harul, se poate totul și fără el nimic !!