Despre suferinta

Stiu ca nu sunt cel mai indreptatit sa vorbesc despre suferinta . Nu pot sa spun ca am suferit in viata mea la fel de mult cum au suferit altii. Nu mi-am petrecut viata intr-un carucior cu rotile si nici nu am avut de ingrijit un astfel de om . Nu mi-am pierdut parintii la o varsta frageda si nu am fost niciodata abandonat de ei. Nu mi-a murit sotia lasandu-ma cu unul sau mai multi copii . Nu am suferit niciodata din lipsa de mancare ori imbracaminte, chiar daca uneori a trebuit sa imbrac si ce nu imi placea . Nu am locuit niciodata intr-o casa pe chirie si nu am fost niciodata in situatia sa nu pot sa-mi platesc facturile la intretinere. Niciodata nu am suferit batai , torturi sau persecutii pentru credinta mea sau din oricare alt motiv. Niciodata nu a trebuit sa-mi parasesc tara pentru a-mi cauta menirea undeva la mii de kilometri departare ; si fireste niciodata nu am venit dintr-un astfel de loc intr-un sicriu dus de cei de la pompele funebre .Niciodata !
Si totusi am avut parte de portia mea de suferinta .Stiu ce inseamna sa te simti total pierdut , fara nici o sansa de scapare. Stiu ce inseamna durerea , ce inseamna sa stai intr-un spital alaturi de o gramada de necunoscuti. Stiu ce inseamna ocara oamenilor, ce inseamna batjocura si dispretul. Stiu ce inseamna munca grea si prost platita. Stiu ce inseamna caldura si frigul , odoseala si lipsa de somn. Stiu ce inseamna neputinta . Stiu ce inseamna esecul . Stiu si ce inseamna sa iti doresti pur si simplu sa mori sau nici sa nu te fi nascut. Totusi stiu si eu cate ceva ! Nu?
Dar mai stiu un lucru pe care multi nu-l stiu . Stiu ce inseamna sa suferi singur sau sa suferi avandu-L alaturi pe Dumnezeu . Si credeti-ma, este o diferenta.
O persoana a fost criticata odata pentru ca suferinta nu a doborat-o . Oamenii nu pricepeau cum poate sa reziste , cum poate sa se comporte altfel decat cei care au trecut prin acelasi fel de suferinta , cum poate sa nu planga , sa nu se vaite si sa mai aiba inca speranta . Nu m-am numarat atunci printre cei care au criticat-o , dar din pacate nici printre cei care ar fi trebuit sa o apere. Dar in perioada ce avea sa vina am experimentat personal ambele variante: atat durerea fara nici o speranta , cat si durerea avandu-L pe Dumnezeu alaturi. Si am avut parte de aceleasi critici . “ Cum poti sa fii asa de nepasator “ , “ cum poti sa nu te framanti cand toti se framanta” , “ cum poti fi atat de lipsit de griji “? Cum poti? Poti pentru ca stii ca-L ai pe Dumnezeu alaturi . Stii ca Isus a murit pentru tine , stii ca nu este totul pierdut , stii ca ceva mai bun te asteapta in viitor . Stii , pentru ca inveti din exemplul altor oameni care au trecut prin greutati si au biruit. Inveti din exemplul lui Iov care a suferit poate mai mult decat oricine . Stii ca, desi aici pe pamant tu suferi , in cer Dumnezeu vegheaza asupra ta si tot ce se intampla cu tine are un scop ce depaseste intelegerea ta limitata . Si stii ca ,dupa ce trece suferinta, urmeaza din nou binecuvantarea , la fel ca in cazul lui Iov . Si poate,privind la Iov ii vom intelege si pe cei ce se comporta diferit in situatii de criza . Vom intelege ca se comporta asa nu pentru ca sunt niste ciudati , ci pentru ca nu sunt singuri . Ei sufera impreuna cu Domnul.