DE CE ESTE NOCIV PĂCATUL?

„Fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuși…” (Iacov 1:14)

Iată pasajul în care Iacov a inserat aceste cuvinte: „Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu”. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, și El Însuși nu ispitește pe nimeni. Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuși și momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul odată făptuit, aduce moartea. Nu vă înșelați, prea iubiții mei frați…” (vers. 13-16). Când continui să păcătuiești și să-ți încalci valorile, poți ajunge până acolo că îți este greu să trăiești confortabil în propria ta piele. Orice poftă care este tolerată prea mult poate deveni rapid o dependență. Te trezești că ceea ce ți-ai dorit ieri, ai nevoie și astăzi. Apoi, fără să realizezi măcar, te lași în seama acelui lucru care îți controlează viața, pentru că este singura cale prin care îți poți găsi alinarea temporară. Când se întâmplă acest lucru, oprește-te și întreabă-te: 1) „Cum rămâne cu scopul vieții mele și cum rămâne cu ceea ce m-a chemat Dumnezeu să fiu?” Bucuria altora îți amintește de bucuria și celelalte lucruri pe care le-ai pierdut. 2) „Ce se întâmplă atunci când necazul dă peste viața mea sau peste familia mea?” În astfel de momente te întrebi: „Nu cumva toate acestea se întâmplă din cauza mea?” Poate auzi din toate părțile că nu e vina ta, dar în sinea ta nu ești sigur. Singura modalitate prin care îți poți găsi pacea adevărată este să fii împăcat cu Dumnezeu. Și se poate! Iată ce te-nvață Cuvântul: „Căutați pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemați-L, câtă vreme este aproape. Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând.” (Isaia 55:6-7).