Dacă L-ai fi cunoscut, ai fi cerut

   Într-un alt text din Evanghelia după Ioan, care ne arată cum Îl glorifică rugăciunea pe Dumnezeu, Isus i-a cerut apă unei femei: "Cum, Tu, fiind iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă? (căci iudeii n-au legături cu samaritenii). Isus a răspuns şi i-a zis: "Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel care-ţi zice: "Dă-Mi să beau", tu ai fi cerut de la El şi El ţi-ar fi dat apa vie." (Ioan 4.9-10)

   Dacă ai fi un marinar grav bolnav de scorbut, iar la bordul vasului tău ar veni un om generos, cu buzunarele pline de vitamina C şi ţi-ar cere o felie de portocală, probabil i-ai da. Dar dacă ai şti că el a fost generos şi ţi-a adus tot ce ai nevoie ca să te faci bine, ai inversa rolurile şi i-ai cere tu ajutorul.

   Isus i-a spus femeii: "Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel care-ţi zice: "Dă-Mi să beau",  tu ai fi cerut de la El!". Între a nu-L cunoaşte bine pe Isus şi a nu cere mult de la El există o legătură directă. Eşecul vieţii noastre de rugăciune, este, în general, eşecul cunoaşterii lui Isus. "Dacă ai fi cunoscut...Cine este Cel care-ţi zice..., tu ai fi cerut de la El."

   Un creştin care nu se roagă este ca un şofer care încearcă să scoată maşina din şanţ de unul singur, deoarece nu ştie că în ea se află Clark Kent (personajul principal din filmul "Superman"). "Dacă ai fi ştiut, ai fi cerut."

   Un creştin care nu se roagă este ca şi cum ai avea pereţii camerei tapetaţi cu cupoane-cadou de la un magazin luxos, dar ai cumpăra doar de la un butic, pentru că nu ştii să citeşti. "Dacă ai cunoaşte tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel care-ţi zice: "Dă-Mi să beau", tu ai fi cerut de la El" - TU AI FI CERUT!

   Iar implicaţia acestui fapt este că cei care cer - creştinii care petrec timp în rugăciune - o fac pentru că înţeleg că Dumnezeu este un mare Dătător şi că Hristos este peste măsură de înţelept, îndurător şi puternic. Şi, de aceea, rugăciunile lor Îl glorifică pe Hristos şi Îl cinstesc pe Tatăl Său. Scopul final al omului este acela de a-L glorifica pe Dumnezeu. De aceea, atunci când devenim ceea ce ne-a creat Dumnezeu să fim, devenim oameni ai rugăciunii.