CUNOAȘTEREA VREMURILOR

„Toate îşi au vremea lor…” (Eclesiastul 3:1)

Când Dumnezeu îți dă o viziune, fii pregătit să verși lacrimi din cauza ei, pentru că orice viziune vine cu un preț. Calea spre triumf trece prin încercări și teste. Nimeni nu primește un permis special, dar Dumnezeu a promis că va fi un seceriș: „Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie. Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii.” (Psalmul 126:5-6). Aceste versete ne învață două lucruri: 1) Există o vreme a plânsului; dar aceasta nu este o scuză pentru pasivitate și nici o stare de slăbiciune care să te facă să te plângi că viața este nedreaptă și că situația este dură. Neemia a fost mișcat până la lacrimi de ruinele Ierusalimului. Apoi a făcut un plan, a strâns o echipă și a reconstruit cetatea. Pe tine, ce te mișcă până la lacrimi? Pentru ce simți pasiune? Fă un plan și apucă-te de lucru! 2) Există o vreme a culesului. Totul în viață are un motiv și o vreme (vezi Eclesiastul 3:1-8). Când înțelegi motivul și profiți la maximum de anotimpul tău, ajungi „ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui” (Psalmul 1:3). Să reținem cuvintele „la vremea lui” – rodul nu crește înainte de vreme. De aceea trebuie să distingi schimbarea anotimpurilor din viața ta și să te adaptezi la ele. Așa este mai ales când vine vremea secerișului. Lacrimile sunt pentru cel ce seamănă, dar bucuria este pentru cel ce seceră. Așadar, când anotimpurile din viața ta se schimbă, tu te vei putea bucura de rodul muncii tale. Ți-ai făcut datoria; acum e vremea să te bucuri de ceea ce ți-a promis Dumnezeu!