Cum stai la masa Domnului?

Te afli în biserică. În câteva minute vei lua Cina. Spui o rugăciune scurtă și te pregătești să întinzi mâna. Ți se spune de la amvon și știi și tu că nu poți lua Cina oricum. Știi că nu te apropii de o cină obișnuită. Te gândești scurt la ce ai făcut în ultima săptămână (pentru că în celelalte săptămâni din lună ai și uitat ce ai mai făcut), ajungi la concluzia că nu ai păcătuit grav și iei. Sau chiar dacă te-ai mai certat cu cineva ori ai mai bârfit în treacăt, consideri că nu e așa grav. Și iei Cina. Iar apoi serviciul divin se termină, pleci acasă și o iei de la capăt cu viața ta obișnuită. Ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

Ba da, s-a întâmplat ceva! Ceva măreț! Ai stat la masă cu Domnul veșniciilor! Cu cel ce îți păstrează suflarea în nări ca să nu mori. Cu Cel ce te rabdă zi de zi și te așteaptă să devii în sfîrșit serios în relația cu El. Cu Cel ce te așteaptă să îți îngrijești relațiile cu semenii și să nu mai treci pe lângă ei ca și cum ar fi pomi fără ochi și fără gură.

Da, Domnul așteaptă să avem relații bune cu cei din jur. Altfel nu putem sta la masă cu El. Sau stăm, dar stăm ca Iuda, cu gândul egoist de a ne împlini planul mârșav. Într-adevăr, Iuda a stat la masă cu Domnul, dar nu a fost în părtășie cu El. Și Domnul l-a primit. Dar el, când și-a văzut mârșăvia în lumina bunătății și dragostei lui Isus, a fugit și s-a spânzurat. Nu i-a venit să creadă cât de odios a devenit în fața Celui Sfânt și Curat. Dar ceilalți ucenici, care nu aveau gânduri mârșave, au rămas la masă și s-au bucurat de părtășia cu El.

Tu cum stai la masă? Ce fel de gânduri ai? Sigur că ești păcătos, dar Îl iubești tu pe Isus mai mult decât orice? Biruiești tu răul prin bine? Ești gata să și repari ceea ce ai făcut strâmb? Cercetează-te și, prin puterea Domnului, schimbă la tine ceea ce și tu știi că nu este bine.