CONSIDERAT NEPRIHĂNIT – PRIN CREDINȚĂ (1)

„Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5:21)

Iată un adevăr uimitor care poate schimba vieți: Dumnezeu, care L-a făcut pe Fiul Său Cel fără păcat „să fie păcat”, îi ia pe păcătoși și îi face „neprihăniți.” Cum se întâmplă lucrul acesta? Prin fapte? Nu, prin credință! „Celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire.” (Romani 4:5). Această neprihănire nu vorbește despre un comportament corect, ci despre cum să crezi așa cum trebuie. Nu poți deveni neprihănit în ochii lui Dumnezeu prin eforturi omenești sau păzind legea. Devii neprihănit numai prin credința în Hristos și crezând în lucrarea Sa desăvârșită de la cruce. Poate că spui: „Mă simt atât de vinovat când păcătuiesc!” Așa și trebuie, este un lucru bun! Însă Hristos ți-a luat toate păcatele; astfel El a luat și toată vinovăția. Așadar, ce vei simți? Conflict lăuntric! Duhul tău înnoit trăiește într-un trup neînnoit și reacționează în același mod în care reacționează trupul tău natural la ceva dăunător. Păcatul este ceva străin pentru omul tău cel nou, și când îi cedezi, plăcerea este scurtă, iar consecințele grave. În esență, limitele tale spirituale au fost încălcate, iar duhul tău înnoit îți spune să nu te mai complaci în păcat. Tu nu mai poți îngădui păcatul! Poate că omului tău cel vechi i-a făcut plăcere să se bălăcească în păcat, însă omul tău cel nou nu o mai poate face, întrucât este o „zidire nouă în Hristos” (vezi 2 Corinteni 5:17). Așa că, bucură-te! Astăzi, Dumnezeu te vede ca fiind „neprihănit”, deci poți apela la El în orice vreme, și (cum scrie la Efeseni 3:12) cu o încredere deplină.