Chipul nostru (3)

Chipul Nostru (3)

Prin necredință și neascultare de Creatorul lui, primul Adam a contaminat toată rasa adamică, până astăzi, omul să se nască în păcat și neascultare, trăind independenți de Creatorul omului care era făcut după „Chipul Nostru”, cum zisese Dumnezeu. Ciudat îmi pare că trebuiau atâția mii de ani să treacă, până când fecioara Maria, mama Domnului Isus era pregătită ca să-L primească în ea, prin Sămânța dumnezeiască, ca să vină pe pământ ca Salvator al lumii, din păcatul adamic. Oare, nu era, o altă fecioară, vrednică de această glorioasă cinste în mii de ani? Nu știm, și dacă tace Biblia, tac și eu. Una știu că Dumnezeu putea să-l șteargă pe om de pe pământ, dar nu o făcea, fiindcă hotărâse ca omul pe pământ să fie liber să aleagă cum trăiește. Așa că, în înțelepciunea LUI, a așteptat, dându-i omului libertatea să aleagă binele și să respingă răul. Omul, când Dumnezeu i-a pus înainte viața și moartea, zicând, „Alege viața și vei trăi, dacă alegi răul vei muri”, omul a zis: Voi alege ce Tu zici. Era mintea omului de a face lucruri, pentru a intra în relație cu Dumnezeu. A respectat, a reușit? Nu! Dumnezeu a venit cu soluții pentru om de multe ori, dar omul a rămas același, nesupus, necredincios și neascultător, de El. Atunci Dumnezeu hotărâse, ca până la împlinirea vremii, când Dumnezeu, Isus avea să Se întrupeze, să aștepte, și Galateni 3:22-23 spune: „Dar Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduința să le fie dată, prin credința în Isus Hristos, celor ce cred. Înainte de venirea credinței, eram sub paza Legii, închiși în vederea credinței care trebuia să fie descoperită.” și Romani 11:32: „Fiindcă Dumnezeu a închis pe toți oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toți.” Aleluiaaa, până la Domnul Isus, Răscumpărătorul omului, Dumnezeu a închis toți oamenii în neascultare. I-a lăsat să facă ei bine ca să fie văzuți bine, dar au reușit? Nu, nimeni nu și-a putut plăti pedeapsa păcatului lui. Nimeni! La împlinirea vremii, a venit Salvatorul Isus, pentru care nu mai trebuie -să faci, să faci, ca să fii. A -făcut- El totul și a salvat omul redându-i Chipul Lui, pierdut în Eden, dar cu promisiuni mai bune decât în Eden, promisiuni pentru care nu lupt eu, ci, le-am primit atunci când am crezut, ca să putem „stăpâni pământul, supunând tot ce Hristos ne-a dat la cruce, acum și aici, cu continuare sigură, în cer, o veșnicie a Împărăției Lui, adusă la cruce. Acesta este minunat, glorios și puternic, în Hristos. Amin! (Voi continua cu „Chipul Nostru” (4) )