Ce spun, ce vestesc cerurile ?

Ce spun, ce vestesc cerurile?

Psalm 19:1-4a, b.”Cerurile spun slava lui Dumnezeu și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui. O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte dă de știre alteia despre El. Și asta fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit: dar răsunetul lor străbate tot pământul și glasul lor merge până la marginile lumii.

Cerurile de care avem noi cunoaștere sunt: Primul cer, atmosfera pământului. Al doilea cer, locuința duhurilor rele. Al treilea cer, unde locuiește Dumnezeu. De alte ceruri, El știe. Dacă cerurile spun, vestesc, istorisesc și dau de știre lucrările lui Dumnezeu și slava Lui care-L înconjoară, ce spunem, ce vestim, ce istorisim și ce știrii purtăm noi creația Lui, despre Domnul Dumnezeul cerurilor, despre Domnul Isus, despre Duhul Sfânt, Mângâietorul care este cu noi și-n noi pe pământ? Lucrarea asta măreață a cerurilor și a întinderii lor face fără cuvinte și fără vorbe vestirea gloriei lui Dumnezeu. Noi pe care ne-a creat mai presus de toate creaturile Lui, cum Îl vestim? Ooo, dacă L-am vesti pe El în toată gloria Lui și mai mult noi avem harul, ca prin credință în ceea ce Isus a făcut la cruce să fim creații noi, care să știm mult mai mult Vestea Bună despre Dumnezeu și cu vorbe și glas să ducem cu dragoste știrea despre Mărețul Domn Isus Hristos, până la marginile lumii. Acum să vedem câteva lucruri din slava care o vestesc cerurile, ca noi să le știm și să învățăm. Aceste lucruri se pot învăța chiar fără Biblie, dacă nu o citești, pentru că oricum oamenii vor da socoteală de viața lor, care au irosit-o ori au investit-o în Hristos. În ziua judecăți nimeni nu va rămâne pe dinafră, ori raiul ori iadul, sunt doar două destinații. Fiecare om are o conștiință și chiar fiind un ateu măcar odată în viață i-a vorbit Dumnezeu conștiinței lui prin ”vestea” asta a cerului, atunci când privea stelele și Dumnezeu îl întreba: ”Poți tu socoti numărul stelelor, le poți da un nume?” Ps. 147:7. Isaia 40:26.”Știi tu mersul soarelui pe cer? Știi tu calea vântului?” Eclesiastul 1:5-6. Măcar odată în viață chiar un ateu, ori un om care doar își zice creștin, dar nu are habar de ce este un creștin, căci nu-l interesează, se întreabă: ”cine a făcut pământul? cine l-a măsurat? cine a despărțit uscatul de ape? cine a închis marea cu porți și i-a poruncit: până aici mai departe să nu treci? Cine a despărțit lumina de întuneric? și... . . Iov 38. Măcar odată a fost omul conștient de ”Vestea” cerului, punându-și întrebări și nimeni nu se va putea scuza. Romani 1:19-20.

”Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu, le este descoperit în ei (în conștiință), căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale LUI, puterea Lui veșnică și dumnezeirea LUI, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele, în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți.”

Nimeni nu se poate dezvinovăți, nici ateul, nici cel ce nu a auzit despre Hristos niciodată, nici cel ce a auzit și L-a refuzat, nici cel slab și nici cel tare. Toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată. Diferența va fi că fiii Lui născuți din nou vor fi judecați doar pentru răsplătiri, iar alții pentru a răspunde de ce nu au crezut, când i-a chemat la pocăință. Ioan 16:8-9.”Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. În ce privește păcatul, fiindcă ei nu cred în Mine”. Așa că fiecare chiar dacă nu citește Biblia se poate pocăi, ascultând vestea, știrea, istorisirea cerurilor, despre care măcar odată în viață a auzit în ”conștiință” și la judecată nu se vor putea dezvinovății. Judecata va fi fără milă atunci, căci nu va mai fi HAR. Astăzi este HAR din abundență, nu-L neglija. Te poate costa veșnicia cu El. Fără Dumnezeu viața este irosită. Hristos a adus salvarea. Totul depinde de tine!