Carantina stelelor.

Dar ce am impotriva ta este ca ti-ai parasit dragostea dintai. Adu-ti aminte de unde ai cazut, pocaieste-te si intoarce-te la faptele dintai. Altfel, voi veni la tine si-ti voi lua sfesnicul din locul lui, daca nu te pocaiesti. Apocalipsa 2:4,5

Scrisoare catre ingerul din Efes, de la Cel care tinea cele sapte stele in mana dreapta si Cel ce umbla prin mijlocul celor sapte sfesnice de aur. Cele sapte stele erau ingerii celor sapte biserici, si cele sapte sfesnice erau cele sapte biserici. Stele si sfetnice de aur. Ingeri si biserici. Ingeri care sunt cunoscuti ca aducatori de vesti bune. Biserica este trupul lui Hristos. Ingerul biserici putea sa fie oricare dintre cei cinci slujbasi pe care Dumnezeu i-a asezat in Biserica. ( 1 Corinteni 12:28 si Efeseni 4:11) Putea sa fie apostol, proroc, evanghelist, pastor sau invatator, nu stim, oricum era pilda, era o imagine care nu putea ramane ascunsa, era o stea. In orice caz ii vorbea Dumnezeu intr-un mod aparte, poate cindva a fost robul tuturor, avea calitatii, avea roade in parte: rabdarea ta, facerea de bine- osteneala, avea daruri in parte: ai pus la incercare pe cei ce zic ca sunt apostoli si nu sunt, si i-ai gasit mincinosi, deci era inzestrat intr-o masura cu daruri spirituale. Si avea un singur lucru bun: ura faptele nicolaitilor. Era o stea deci, care se vedea de departe, stiau de el si cei din America si cei din Europa, si cei din Australia. Era o stea pentru biserica lui. Era o steacare avea in grija lui un sfesnic de aur. Steaua se vede cu mult peste masura de distanta unde se poate vedea un sfesnic. Si totusi, o stea cazuta, dar nu o stea pierduta. Nu tot ce cade se si pierde, nu si daca este in mana lui Isus.

Si stelele au puncte slabe, desi au stralucire. Sa iti parasesti dragostea dintai, si mai rau sa nu sti, sa nu iti dai seama, sa ai vreme de alti, de nicolaiti, de apostoli mincinosi, sa nu mai suferi pe cei rai, ai vreme tot mai mult de alti, si tot mai putin de tine. Faptele dintai, sau cele dintai fapte dupa pocainta, dupa intoarcerea la Dumnezeu, ele formau dragostea dintai. Cele dintai fapte dupa ce ai fost nascut din nou, ele sunt dragostea ta dintai. Rabdarea, e doar una din roadele Duhului Sfant, suferinta este doar una din examenele din scoala de rabdare, dar nu este deajuns. Poate ai uitat de bucurie. Ce bucurie aveai atunci cind ai fost nascut din nou? O mai ai? Credinciosia? Iti mai aduci aminte de vremea cind nu mai aveai ochii si inima pentru nimic altceva decat pentru Isus, si Lui ii erai deplina credincios, dedicat cu simturile tale, cu timpul tau, Lui ii spuneai esecurile tale, vorbeai cu Domnul ca si cu un prieten. Si Domnul care te-a sadit linga un izvor de apa, si ti-a dat sansa sa rodesti, Ti-a incredintat daruri, slujba si lucrari, Te-a facut sa fi o pilda, o stea, sa luminezi in biserica, in intunerecul de afara chiar. Dar ai crescut in ochii celorlalti, si ai inceput sa mergi singur, si te-ai departat de Cel caruia ii erai devotat in credinciosie. Si Cuvantul Domnului are o pilda in directia aceasta a credinciosiei in Ezechiel 17:1-10, unde credinciosia poporului a fost inselatoare, macar ca sub primul vultur, a ajuns intr-un pamant roditor, Biserica Domnului astazi, linga o apa mare, Cuvantul Evangheliei, apoi crestere din lastar in vita, si inradacinati in Hristos, apoi harul de a creste in marime si putere, o inmultire minunata am spune, toate prielnice, credincioasa celui Credincios. Dar de nicaieri a aparut un test pentru credinciosia mladitelor din vita, a aparut un alt vultur care promitea ceva mai mult decat cel dintai vultur, si atunci vita si-a intins radacinile cu lacomie inspre cel de-al doilea vultur, dar si ramurile, ca sa fie udata de sus mai mult decat pe stratul unde era sadita. Deci nu ii ajungea apa de la radacina, ii trebuia ploaie pe frunze. Vita era sadita intr-un pamant bun, linga o apa mare, asa ca sa faca mladite, sa dea rod si sa se faca o vita minunata. Si totusi nu a ramas credincioasa Celui care a pus-o intr-un pamant bun, linga o apa mare. Ce se va intampla cu ea oare cind va fi prinsa ca nu a mai ramas credincioasa? Ce se va intampla cu tine cind vei fi gasit pe internet, sau fb, pe instagram, pe alte retele sociale, aceste ape inselatoare pentru suflet, in loc sa fi gasit in odaita, in loc sa fi gasit cercetand Scripturile, poate ai sa fi gasit cercetand stirile lumii, noutatile, inselaciunea bogatiilor? Si de acolo de unde ai fost sadit, linga un izvor cu apa curata, si trebuia doar sa ramai in credinciosie, ai plecat sa iti risipesti timpul in mocirlile intunerecului acesta, si asa iti hranesti lastari, si asa vrei ca sa iti cresti mladitele, asa iti cresti copiii, care te vad zi de zi, si asa te percepe si ceilalti din biserica care iau parte cu tine la aceasta necredinciosie.

Iti aduci aminte de pacea ce o aveai in dragostea dintai? Si astazi te tulburi si ba inca nu realizezi ca de cate ori tulburi si pe altii prin actiunile tale poate, actiunile noastre mai bine zis. Ai verificat daca nu cumva ai cazut de la faptele pacii ce le aveai in dragostea dintai. Dar blandetea din dragostea dintai, dar infranarea poftelor din dragostea dintai? Adu-ti aminte dar de unde ai cazut. Pocaieste te si intoarce te la faptele tale dintai. Fiul risipitor si-a venit in fire si s-a intors din locul de unde a plecat, cu noi hotarari, fara pretenti, dar cu sperante noi. Nu stim insa ce a hotarat acest inger de la Efes, aceasta stea din mana Domnului, insa stim ca daca nu s-a intors de unde a cazut, daca nu s-a intors la dragostea dintai pe care a parasit-o, adica la Isus, la chipul lui Hristos, la faptele dintai in Hristos, acestei stele avea sa i se ia sfesnicul din loculul lui. In alta ordine de a spune lucrurile, acestui pastor sau slujbas, sau conducator de biserica o sa i se ia biserica din mana lui. Hristos i-a dat biserica pe maini, si tot Hristos ii ia biserica din maini.

In vremurile noastre bisericile de pretutindeni nu mai sunt in locurile lor, au ramas stelele fara de sfesnice, este trist, dar este un adevar inca. Si totul depinde nu de evolutia pandemiei, ci depinde de cit de repede reusesti sa te intorci la ceea ce ai parasit, dragostea dintai, sa te intorci de unde ai cazut: faptele dintai. Astazi Isus umbla ca intotdeauna in mijlocul sfesnicilor Lui, Biserica e slujita la personal nu la gramada de Marele Pastor al oilor. Stelele sunt tot in mana Domnului, si desi sunt la inaltime sunt cazute unele? Domnul inca mai cheama la pocainta, inca mai cheama la restaurarea relatiei cu El. Ce cost esti gata sa platesti ca sa te intorci din nou la dragostea dintai?

Ciprian Muresan Irlanda, 26 aprilie 2020