Biserica in vremea sfarsitului

    ’’Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după  poftele lor’’. 2 Timotei 4:3

      Cred ca Dumnezeu in momentul de fata se uita la o biserica care a adormit. O biserica care nu isi mai face griji de venirea Lui. Nu mai este intr-o relatie stransa cu Dumnezeu, dependenta de Duhul Sfant, alearga dupa tot feluri de planuri, vise, strategii si intalniri incercand din greu in fire, in loc sa depinda de Dumnezeu!

      De dragul unitatii s-a facut compromis, a aparut si evanghelia prosperitatii si a vietii usoare. Ar trebui sa ne intoarcem din nou pe genunchi plangand si strigand ca batraniii nostri: O, Doamne, frange-mi inima, nu ma lasa sa devin dependent de o viata usoara!

      Dumnezeu spune: ‘’Nu-ti lega inima de lucrurile acestei lumii, leaga-ti inima de cer’’. Avem timp de prieteni, de multe povesti,  dar nu avem timp de Hristos si totusi duminica cantam ‘’Te-astept Isuse privind spre ceruri’’. ‘’Doamne, cu orice pret tine-ma pe genunchi ca sa nu devina urechea mea sensibila la vocea satanei’’. Un om care se roaga este curajos ca un leu, nu exista demon in iad care sa-l sperie. Vremea cand vedetele de predicatori cu Biblia aurie, imbracati la patru ace vestind o pocainta ieftina este chiar acum. Ei promit vesnicia fara lepadare de sine si rastignirea firii. Hristos nu vrea multimi si nici aplauze, El doreste Gloria Lui in biserica de azi. Cauta oameni care sa stea pe genunchi nu uitandu-se la ceas si cu gandul la mancare ci, sfasiindu-si inima inaintea Creatorului, implorand mila si indurare.

     Biserica are nevoie de seriozitate, lumea se strecoara in ea. Diavolul aduce planuri tot mai noi sa ne fure timpul, sa-l impartim pe Hristos cu leptopul, iphon-ul si filmele noastre. Daca te uiti la mizeriile acestei lumi si vine Hristos Domnul, vei mai putea sa sari in bratele Lui?