BIRUIND URIAȘII (3)

„A ales din pârâu cinci pietre netede…” (1 Samuel 17:40)

În vremea lui David, se puteau duce lupte „prin reprezentanți”: unul sau câțiva oameni erau desemnați să lupte cu reprezentanții adverși, iar țara care pierdea devenea supusă țării din care făcea parte războinicul învingător. Partea bună a acestei situații este evidentă, nu-i așa? Nu trebuiau să moară mulți! Așadar, David împotriva uriașului Goliat însemna de fapt poporul Israel împotriva poporului filistean. A fost un concurs unu la unu: câștigătorul lua totul. Ne este cunoscută victoria lui David împotriva uriașului, prin credință, cu o piatră și o praștie. Cu toate acestea, Scriptura ne spune că a ales nu una, ci „cinci pietre netede.” De ce? Nu a fost o lipsă de credință; el știa că uriașul Goliat mai avea frați uriași. (vezi 2 Samuel 21:15-22) Să remarcăm: 1) Învingătorii își dau seama că uriașul lor scoate în evidență probleme mai mari. Uriașul nu este niciodată singur; în spatele lui stau cauzele. Mâncatul excesiv, dependența, abuzul, mânia sunt toate determinate și susținute de alte probleme. Undeva în spatele uriașului, evident, sunt frații săi care îl susțin: suferința, vinovăția, eșecul, rușinea… David s-a pregătit cu cinci pietre – una pentru Goliat și câte una pentru cei patru frați ai lui. Ce se află în spatele uriașului tău? Cu ajutorul lui Dumnezeu, poți învinge atât uriașul, cât și echipa care îl susține. 2) Învingătorii nu sunt copleșiți de provocări. Nu lăsa niciodată ca temerile să-ți copleșească credința! Biblia spune că „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință” (2 Timotei 1:7). Teama va alimenta eșecurile trecutului, dar nu poți lăsa ca eșecul de ieri să copleșească credința de astăzi. Așa că, notează-ți eșecurile pe o foaie de hârtie și scrie următorul titlu cu litere îngroșate: „Lucruri pe care nu trebuie să le mai încerc încă o dată! Învățătură însușită!”