AI GRIJĂ LA CINE APELEZI (1)

„Vai de cine este singur, şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!” (Eclesiastul 4:10)

Dumnezeu nu ne-a creat să „ne strecurăm singuri prin viață.” Cu toții avem nevoie, din când în când, de ajutor și de încurajare, dar trebuie să ai grijă la cine apelezi. Iată trei sugestii: 1) Nu apela la cineva care nu-ți poate gestiona problema. Poate vei avea parte de o ușurare temporară prin faptul că-ți împărtășești problema cu acea persoană, dar dacă nu e suficient de matură ca s-o gestioneze? Domnul Isus a zis: „pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adâncul mării” (Matei 18:6). 2) E bine să apelezi la un prieten adevărat doar dacă este matur spiritual. Biblia spune: „Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate” (Proverbele 17:17). Dar trebuie să știi că e un prieten adevărat! Apostolul Petru scrie: „dragostea acopere o sumedenie de păcate” (1 Petru 4:8). Cel care te iubește cu adevărat se roagă pentru tine și merge alături de tine până când ieși biruitor. Când te afli pe drumul greșit, prietenul nu te acoperă și nu caută scuze pentru tine, ci te trage la răspundere. 3) Când este posibil, apelează la un părinte spiritual. Apostolul Pavel spune: „chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi” (1 Corinteni 4:15). Să ne gândim la calitățile unui bun părinte: el te mustră, dar nu te condamnă niciodată. Nu îți întoarce spatele. Te evaluează pe baza celor mai importante calități pe care le ai și nu pe baza defectelor. În loc să reacționeze în mod negativ la eșecurile tale, îți recunoaște potențialul și continuă să te formeze. Așadar, roagă-L pe Dumnezeu, astăzi, să-ți scoată în cale un părinte spiritual, și păstrează o comunicare regulată cu el.