Gânduri în rugăciune

Nu distanța ne desparte de Dumnezeu, ci păcatele și cuvintele, cuvintele spuse în rugăciune. 

 

Ori de câte ori cad, mă uit la El, ori de câte ori sunt deznădăjduit plec genunchiul inimii și Îl chem. El de fiecare dată vine dacă ești sincer. El nu e om, El se mânie, dar nu face după mânia Lui, ci după îndurarea Lui.

Cuvintele acestea nu existau dacă El era drept cu mine, dar a fost milos. M-am tot gândit cum poate fi atât de curat și cum poate răbda încă pe copii Lui neascultători, mândri și care păcătuiesc zi de zi. Cum? E Sfânt, doar El poate, doar El cunoaște și e Singurul.

 

Am învățat că în viață biruința aduce credință, dar înfrângerea aduce înțelepciune. Nu poți ști viitorul lucrurilor dinainte să le faci și să treci prin ele, poate doar dacă asculți. Personal, dacă n-aș fi greșit ceea ce am greșit, n-aș fi învățat ceea ce am învățat.
Cel mai important nu e să câștigi, ci să continui să lupți indiferent de rezultat. Pentru că victoria fără antrenament e un eșec dacă luăm în considerare un inamic slab pregătit. Viața spirituală necesită antrenare spirituală, iar ghidul e Biblia. Adormi cu ea în inimă și continuă să continui.

 

E toamnă din nou și tot mai repede se apropie iarna. Abia de-acuma vor veni anii grei pentru credincioși, or să înghețe mulți în vremurile din urmă, vor rămâne doar cei care răbdă până la capăt. Să rabde totul, și vecinul rău, și biserica demodată, și belșugul durerilor. Dar până atunci mai trebuie slujit, iertat și iubit.

 

Destul pentru pământ... du-te, schimbă lumea.

 

 

L i n u s _ F l a v i u s