Discutând cu un prieten despre anumite aspecte ale vieții umane, el și-a deschis inima înaintea mea și mi-a marturisit care sunt cele mai mari aspirații ale sale, visul său măreț ce face ca întreaga sa ființă sa vibreze atunci când el îl împărtășește altora. Unii oameni când îl ascultă râd de el, alții trec indiferenți urmându-și drumul lor pe străzile vieții, iar unii rămân impresionați și cad pe gânduri. Am să încerc să aștern înaintea cititorului această confesiune așa cum mi-a fost împărtășită:
, , Străbătând ca orice om toate etapele vieții, mă refer la copilărie, adolescență, tinerețe și ajungând la etapa maturității pe care acum o trăiesc, în fiecare etapă la nivelul vârstei respective am avut mereu aspirații și vise pe care am dorit să mi le îndeplinesc legate de anumite dimensiuni ale vieți, fie de ordin material, sentimental, sau spiritual. Chiar și acum lupt și eu în viață și mă zbat ca orice om pentru anumite realizări, însă de mai bine de două zeci de ani un vis predomină, le domină pe toate celelalte, mă copleșește prin frumusețea lui, mă simt tot mai cucerit de acest vis, iar inima îmi vibrează tot mai mult atunci când meditez la profunzimea visului meu.
Dar înainte de a începe să ți-l împărtășesc am să-ți spun ceva despre oameni. Există o categorie de oameni care trăiesc cu ideea că totul este aici și acum, așa că ei se străduiesc pe toate căile posibile de a obține cât mai mult aici, mă refer în primul rând la bani cu care ei apoi să se poata distra, să soarbă plăcerea, să nu piardă nimic, ci să probeze totul. Iar când le spui unor astfel de oameni ceva despre idealul binelui absolut, își acoperă urechile sau îți râd în față și pleacă mai departe, nu vor să știe nimic de existența unei lumi noi mult mai bune decât cea actuală: fără răutate, durere și moarte.
Am intâlnit în viață o altă categorie de oameni ce pentru a obține bani, utilizează orice până și religia a devenit un instrument în mâna lor de a obține bani, bieții de ei, îi privesc cum trăiesc cu atâta mândrie și duritate deși la nevoie pot folosi și lingușeala sau teatrul, totul pentru ai păcăli pe alții și ai stoarce de bani. Acest soi de persoane în final ajung dezumanizați și foarte periculoși pentru semenii lor. Apoi sunt oamenii ce toată viața lor au avut din punct de vedere spiritual un orizont îngust, se zbat să-și câștige existența, apoi puțină distracție și viețile lor se sting. Însă providența divină încă din tinerețe m-a așezat între o categorie de oameni ce fie că unii sunt bogați, iar alții cu o stare materială de mijloc, iar unii chiar săraci însă totuși având cele necesare vieții, cu toții au un orizont imens din punct de vedere spiritual.
Așa că eu ca tânăr ajungând în contact cu astfel de oameni și luând cunoștință de aspirațiile lor, am dorit să probez că nu sunt niște utopii, că speranța lor poate fi probată cumva să am certitudinea că orizontul lor poate fi cumva verificat. Deși ei îmi tot spuneau că totul este prin credință (încredere) în promisiunile lui Dumnezeu din Biblie, eu nu am acceptat o îndoctrinare venită din partea unor oameni care să semene cu o spălare la creier, ci am dorit să merg la sursa lor de bază, și așa de la douăzeci de ani am început să citesc Cartea Cărților, să aprofundez temele acestei cărți, însoțit fiind mereu de o prezență divină ce am simțit-o în inima mea în toți acești ani. Iar cu timpul s-a conturat în mine o convingere interioară că sunt pe drumul bun și că așa cum Biblia și unele comentarii inspirate ale acestei cărți ne spun, că există Dumnezeu și alte lumi necăzute în păcat, iar la sfârșitul tuturor lucrurilor de pe planeta pământ se va instaura aici o nouă lume atât de diferită de cea actuală încât atunci când citești despre această lume rămâi uimit, și sunt pe deplin conștient că eu nu am prins decât câteva licăriri ale acestei lumi pline de o fericire veșnică ce va începe eu cred că odată cu cea de adoua venire a lui Iisus Hristos.
De fapt în lumina profețiilor din cărțile Daniel și Apocalipsa ni se spune că după succesiunea marilor imperii ce sau derulat pe fața pământului, va veni o alianță politico-religioasă ce astăzi este pe cale să se contureze, iar din mijlocul acestei instituții va ieși Antihristul. Despre împărăția plină de slavă a lui Mesia ni se spune că va fi ultima și în comparație cu celelalte va dăinui veșnic. Visul meu are în centru renașterea planetei pământ ( mă refer la faptul că Iisus va crea un cer nou și un pământ nou pentru cei mântuiți ) după milenii de zbucium și suferință, de asemenea restaurarea ființei umane prin har pe baza jertfei lui Hristos la cruce. Numai oameni răscumpărați prin iubire vor trăi pe noul pământ într-o lume în care vechile suferințe nu vor mai exista, o viață dincolo de moarte trăind mereu în lumina jertfei de la Golgota și descifrând tot mai mult taina evlaviei așa cum o numim aici pe pământ, care ne uimește și nu îi putem prinde semnificația adâncă pe deplin.
De fapt cum poți explica că Dumnezeu a devenit om și a murit pe crucea calvarului, iar apoi a înviat biruind moartea pentru noi. , , Și toate lucrurile acestea sunt dela Dumnezeu care ne-a împăcat cu El prin Iisus Hristos și ne-a încredințat slujba împăcării; că adică Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări. “ (2 Corinteni 5: 18; 19) Cât de frumos este descrisă in aceste versete măreția iubirii divine ce depășește puterea noastră de înțelegere. De-a lungul istoriei sau ridicat scriitori, și teologi ce au fost iluminati de Duhul Sfânt și care până la un punct pe baza Bibliei au explicat taina întrupării lui Hristos, iar din scrierile lor am înțeles că atunci când Iisus a murit de fapt a murit doar natura Sa umană și nu cea divină.
Însă dincolo de toate aceste explicații rămân câteva întrebări: , , De ce ne iubește Dumnezeu atât de mult? De ce a riscat atât de mult prin Planul de Mântuire doar pentru a ne salva pe noi? Iisus Hristos este baza salvării noastre, iar de la crucea pe care EL s-a jertfit izvorăște speranța noastră că într-o zi vom trăi în eternitate. El a construit pentru noi acea impresionantă cetate descrisă în Apocalipsa în care eu aspir că voi locui. De fapt pe această cetate și pe întâlnirea cu Arhitectul care a proiectat-o se bazează visul meu de asemenea, am în vedere viața pe noul pământ, locuitorii cetății ce vor fi oamenii mântuiți din toate timpurile.
Însă ce mă uimește cel mai mult este că toată viața din univers este condusă de principiul iubirii care se sacrifică, după exemplul suprem oferit de Iisus la Golgota, și așa ni se spune că va fi și viața din lumea celor mântuiți, iar astăzi privind viața de pe planeta pământ ce este condusă după alte criterii precum egoismul și exploatarea ființei umane, îmi spun ce mare diferență între cele două lumi, cea existentă în care noi trăim astăzi și cea așteptată prin credință. Uneori mă gândesc cum poate iubi Dumnezeu un păcătos ca mine, dar atâți și atâți oameni ce au caractere cu mari diformități morale? Aici este puterea iubirii, a tainei evlaviei ce mă depășește, însă vreau din toată puterea ființei să-ți împărtășesc minunățiile visului meu.
Însă înainte de orice trebuie să citești mai bine zis să studiezi acele pasaje biblice în care ne este descris Noul Ierusalim splendoarea unei cetăți fascinante ce se va coborâ pe pământ, este descrisă de scriitorii Bibliei ce plini de extaz au privit în viziunile date lor frumusețea și măreția a ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru cei cel iubesc. Cartea Cărților ne învață că există speranță pentru omul păcătos și posibilitatea trăirii într-o lume cu mult mai bună decât cea actuală. Pentru mulți acest vis al meu este ca un basm. , , Ce vis ai? . . . îmi spun unii: Doar închipuiri, pe ce te bazezi, doar pe niște făgăduințe biblice, cuvinte scrise și inventate de oameni nimic mai mult, nu există nimic dincolo de viața asta doar aici este totul, aici trăim ne zbatem și murim nu aspira la prea mult căci ai să te prăpădești singur. “
Însă există o diferență majoră, eu cunosc revărsarea iubirii divine în viața mea, știu ce înseamnă să umblii cu Dumnezeu și să simți atingerea transformatoare a iubirii Sale, cunosc măreția plină de fericire a acestor clipe, știu ce înseamnă să deschid Scriptura și să am ferma convingere că Dumnezeu îmi vorbește prin intermediul atâtor cuvinte pline de înțelepciune ce le găsesc pe paginile Sfintei Scripturi. Am să-ți fac o mărturisire, în viața mea am trăit momente ca ale lui Neemia despre care pot să spun cu toată convingerea că mâna cea bună a lui Dumnezeu era peste mine.
, , Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou: pentrucă cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era. Și eu am văzut coborându-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Și am auzit un glas tare, care ieșea din scaunul de domnie și zicea: , , Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, și ei vor fi poporul Lui, și Dumnezeu însuși va cu ei. El va fi Dumnezeul lor. ” (Apocalipsa 21; 1-3)
