Păcatul nu mai este recunoscut în noi?!

Fără să vreau, observ atitudini și fapte în viața bisericii de azi, a formei de închinare a majorității dar mai ales a tinerilor.
Nu știu dacă este vorba despre distanța dintre generații (nu cred!), mai ales că sunt mama unor fiice tinere, dar nu înțelg multe, foarte multe din forma tinerilor de închinare atât de anemică dar foarte zgomotoasă... !
Să fie mai puțin păcătoși tinerii întorși din ziua de azi, ca mine, când, tânără m-am întors la Dumnezeu? Când autoritatea Cuvântului luat în foarte serios m-a determinat să-mi văd petele sufletești, când, pusă față-n față cu Biblia am recunoscut rădăcina păcătoasă care îmi alimenta fals, viața?
Sincer, cred că aici este problema!
Păcatul nu mai este recunoscut în noi!
Hrana spirituală-servită este munca unui studiu profund teologic dar lipsit de ungerea divină.
Dacă masa servită este fără valorile vitaminelor și ale mineralelor Duhului Sfânt, biserica se va anemia, se va îmbolnăvi și-și va pierde interesul pentru hrana consistentă, bogată și mai ales vitală!
Biserica nu va mai reacționa provocării Duhului Sfânt dacă El nu este prezent în lucrarea de închinare.
Se munceşte mult pentru vers, pentru cântare, predică, dar este foarte vizibil faptul că este o muncă (foarte) umană cu implicarea subiectului (subiectilor) în mod special dar lucrărilor le lipseste în mare parte întâietatea dată lui Dumnezeu, participarea sufletească în închinare.
Este lucrarea ''de la om la om '' în numele lui Dumnezeu pe când ar trebui să se simtă, vadă, trăi prin lucrarea facută: închinarea, chemarea bisericii dar și semnătura Duhului Sfânt peste orice închinare care să fie primită ... ca jertfă de un miros plăcut Domnului.
...să ne aducem aminte dictonul: mult zgomot pentru... nimic!