text Cugetari crestine

Țărână și divinitate

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Țărână și divinitate

Ești un miracol făcut din pământ și suflare, o taină pe care o porți în fiecare zi fără să o observi pe deplin.
​Dacă te uiți la mâinile tale, vezi țărâna. Vezi fragilitatea unui trup care obosește, care are nevoie de hrană, de somn și de adăpost. Acest trup este legătura ta cu lumea de aici: ești făcut din aceleași elemente ca stelele, ca munții și ca florile câmpului. Nu este nimic rușinos în a fi țărână. Această micime ne învață blândețea și ne amintește că nu suntem singuri, că depindem de tot ce ne înconjoară. Suntem fire de praf în vântul timpului, trecători ca roua dimineții.
​ Dar, în acest vas de lut care este viața ta, Dumnezeu a turnat ceva ce pământul nu poate cuprinde. A pus în tine un dor care nu te lasă să dormi liniștit doar cu stomacul plin. Ți-a dat o neliniște sfântă. De aceea, oricât de multe lucruri ai aduna pe pământ, simți că mereu lipsește ceva. Acea „lipsă” este, de fapt, dovada divinității din tine. Este semnul că sufletul tău este mai mare decât universul întreg, pentru că el a fost creat să-L oglindească pe Cel Veșnic.

​Ești un paradox viu. Picioarele tale apasă noroiul drumului, dar gândul tău poate atinge cerul. Ochii tăi plâng lacrimi sărate, ca apa mării, dar în spatele lor strălucește o lumină care nu se stinge niciodată. Ești singura făptură care poate sta în genunchi, recunoscându-și micimea de pământ, și în același timp poate vorbi cu Creatorul lumii ca și cu un Tată.
​Această divinitate din tine nu te face mândru, ci te face prețios. Te învață că nici-un om de pe stradă nu este „doar un om”, ci este un templu în care locuiește o taină. Te învață că, deși ești praf, ești un praf iubit cu o dragoste infinită. Dumnezeu nu s-a rușinat să se atingă de lutul nostru, să-l frământe și să-i dea viață, transformândui muțimea într-o inimă care poate iubi, ierta și spera.

​Ești drumul pe care cerul coboară pe pământ și scara pe care pământul urcă la cer. Trăiește cu această demnitate tăcută: ești țărână prin naștere, dar ești divinitate prin iubirea Lui.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>