text Cugetari crestine

Suferința de azi, slava de mâine

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Suferința de azi, slava de mâine

Dacă ai ajuns să nu mai speri, să știi că nu ești un om rău și nici un om slab. Sunt dureri care, după ce te lovesc de prea multe ori, îți obosesc sufletul. Sunt așteptări care nu se mai împlinesc și rugăciuni care par că rămân fără răspuns. Și atunci speranța se stinge încet, nu dintr-odată.

Dumnezeu vede locul acela gol din tine. Chiar dacă tu nu-L mai simți.

Poate ai strigat cândva cu credință și n-a venit schimbarea. Poate ai tăcut mult timp și ai dus totul singur. Poate oamenii te-au rănit exact când aveai cea mai mare nevoie de ei. Dumnezeu știe toate acestea. Nimic nu i-a scăpat.

Când nu mai poți spera, Dumnezeu nu se supără pe tine. El nu îți cere să fii tare, El nu îți cere să zâmbești, El rămâne lângă tine chiar și atunci când nu mai ai nimic de oferit. Chiar și atunci când credința ta e doar un fir subțire.

Hristos știe ce înseamnă să fii părăsit. Știe ce înseamnă să fii trădat, să fii batjocorit, să fii lăsat singur în cea mai grea clipă. De aceea nu te judecă pentru că ai obosit. El stă lângă tine în tăcere.

Poate acum nu vezi niciun sens în suferință. Și e în regulă, nu toate durerile se explică pe moment. Unele doar se duc. Dumnezeu nu te grăbește. El lucrează încet, cu răbdare, ca să nu mai doară.

Ziua de azi poate fi întunecată. Poate simți că nimic bun nu te mai așteaptă. Dar suferința nu este ultima pagină a vieții tale. Dumnezeu are încă un cuvânt de spus. Și cuvântul Lui este viață.

Slava de mâine nu înseamnă doar cerul de la sfârșit. Înseamnă și liniștea care va veni într-o zi. Înseamnă rana care nu va mai arde. Înseamnă pacea pe care o vei simți din nou, chiar dacă acum pare imposibil.

Dacă nu mai poți merge, stai. Dacă nu mai poți vorbi, taci. Dacă nu mai poți crede, rămâi unde ești.

Dumnezeu te ține chiar și atunci când tu nu-l mai vezi. El este acolo.

Suferința este pentru o vreme. Chiar dacă ție ți se pare prea lungă. Slava este pentru totdeauna. Și nu vei rămâne în locul acesta al durerii.

Nu trebuie să vezi lumina ca să fie acolo.
Nu trebuie să speri ca Dumnezeu să lucreze.
Este de ajuns că El nu a plecat.

Și într-o zi, fără să știi cum, vei respira din nou mai ușor. Atunci vei înțelege: ceea ce te-a frânt azi nu te-a distrus.
A fost drumul prin care Dumnezeu te-a ținut în viață.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>