Smerenie

Dacă creștinismul actual duce nevoie de ceva, atunci acel ceva este smerenia. Rădăcinile mândriei sunt atât de adânc înfipte în inima omului încât este nevoie de un buldozer să escaveze și să scoată la suprafață relicvele murdare din natura adamică căzută. Creștinul este mântuit prin har, prin credință, însă înnoirea produsă de Duhul, procesul de transformare după chipul lui Cristos vine din colaborarea omului cu Duhul adevărului, iar primul adevăr care îți este relevat este să te recunoști ca fiind nimic fără harul Aceluia care este Totul. Acestea ce urmează sunt Cuvintele lui Isus care îți spune că ești binecuvântat dacă îți recunoști sărăcia spirituală.
„Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor!”(Matei 5:3)
Strigătul inimii noastre către Dumnezeu să fie acela de a ne descătușa din ghearele mândriei și a lăsa pe Duhul Sfânt să lucreze dacă este nevoie chiar cu escavatorul Său pentru a deveni blânzi și smeriți cu inima așa cum a fost El. Doamne ajută!