text Cugetari crestine

Răbdarea, salbă sfințeniei

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Răbdarea, salba sfințeniei

Răbdarea este una dintre cele mai grele lecții ale vieții de credință, dar și una dintre cele mai frumoase. Nu este un talent, nici o calitate care vine ușor. Este un dar pe care Dumnezeu îl așează în noi pas cu pas, uneori prin lacrimi, alteori prin tăcere. Dar o inimă răbdătoare este ca o salbă curată, o podoabă care luminează sufletul.
Răbdarea te așază în locul în care Dumnezeu poate să lucreze fără graba ta, fără presiunea ta, fără încercările tale de a grăbi ceea ce doar El poate termina. Uneori ai impresia că totul stă pe loc, că nimic nu se schimbă, că rugăciunile se ridică prea încet spre cer. Dar exact în acele momente, răbdarea păstrează în tine credința vie.
Răbdarea nu înseamnă să nu simți durerea așteptării. Înseamnă să nu abandonezi în ea. Nu înseamnă să nu ai întrebări. Înseamnă să ai încredere chiar și când nu ai răspunsuri. Nu înseamnă să stai fără să speri. Înseamnă să lași timpul lui Dumnezeu să fie mai important decât graba ta.
Răbdarea nu este tăcerea celui neputincios, ci puterea celui care știe că Dumnezeu nu întârzie niciodată. El are un timp pentru fiecare rugăciune, o zi pentru fiecare lacrimă, un răspuns pentru fiecare dorință a inimii. Când tu aștepți, El pregătește. Când tu stai, El lucrează. Când tu nu vezi, El știe exact cum va întoarce toate lucrurile spre bine. Și de aceea, răbdarea devine o salbă a sfințeniei: pentru că te învață să te încrezi, să te smerești, să te predai, să fii liniștit în mâinile Lui. Nu există nimic mai frumos decât un suflet care știe să aștepte în pace, chiar și în mijlocul furtunii.
Dacă treci printr-o perioadă în care totul pare prea greu sau prea lent, nu arunca răbdarea deoparte. Poart-o ca pe o podoabă scumpă. Este semnul unui om care a învățat să meargă cu Dumnezeu pas cu pas, în ritmul Lui, nu în ritmul lumii. Și când va veni vremea, vei vedea că răbdarea nu te-a ținut pe loc — te-a ținut aproape de Dumnezeu.
Răbdarea este salba sfințeniei, pentru că prin ea înțelegi că nu tu faci lucrarea, ci El. Iar tot ce face El, iese desăvârșit.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>