text Cugetari crestine

Psalmul 96 - meditație

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Dany Căpătan

Cântați Domnului o cântare nouă…
Nu pentru că Dumnezeu are nevoie de cântarea noastră, ci pentru că sufletul care Îl vede pe Dumnezeu nu mai poate rămâne tăcut. Undeva, în adâncul inimii, se trezește o laudă care nu vine din cuvinte învățate, ci din uimire.

Domnul este mare. Atât de mare încât cerurile sunt doar lucrarea mâinilor Lui, iar slava Lui nu încape în cuvintele noastre.

În fața Lui, idolii lumii devin umbre. Puterea oamenilor devine praf. Tot ce pare etern se dovedește trecător. Dar înaintea Lui stau lucruri care nu pier: strălucirea, măreția, puterea, frumusețea. Și sufletul înțelege că adevărata frumusețe nu este în lume, ci în prezența lui Dumnezeu.

„Închinați-vă Domnului în podoabe sfinte.” Nu doar buzele cântă. Viața întreagă devine o închinare. Pașii, gândurile, alegerile inimii, toate devin un altar.

Domnul împărățește. Istoria nu este lăsată în voia întâmplării. Lumea nu se prăbușește în întuneric. Dumnezeu domnește. De aceea cerurile se bucură. Pământul tresaltă. Marea răsună. Copacii pădurii parcă bat din palme în vânt, pentru că întreaga creație știe ceea ce omul uită adesea: Domnul vine.

Vine nu ca un stăpân crud, ci ca un Judecător drept. Vine cu adevăr. Vine cu lumină. Vine să pună lucrurile la locul lor. Și atunci, în liniștea inimii, sufletul învață din nou să cânte. O cântare nouă. O cântare care începe pe pământ, dar care aparține cerului.

Dany Căpătan

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.

Adevărata odihnă pierdută de om

Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>

Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>

Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!

Armura blândeții în fața fiarelor

Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>

Fericirea adevărată și scopul creației

În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>

Nevăzutul care devine evident

Nevăzutul care devine evident Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>

Lupta nevăzută

Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>

Oameni, nu Hristoși

Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>

Am scris acolo unde tăcerea vorbește..

Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>