text Cugetari crestine

Preaiubitul sufletului meu

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Preaiubitul sufletului meu

În noapte Te-am dorit și dorul meu s-a făcut rugăciune. Nu cu buzele Te-am chemat, ci cu adâncul meu, acolo unde doar Tu ai nume.

Am simțit lipsa Ta ca pe o sete sfântă. Și setea m-a ținut trează, pentru că iubirea nu doarme când Preaiubitul e aproape.

Am ascultat tăcerea să văd dacă porți pașii Tăi. Și tăcerea s-a umplut de Tine. Pentru că Tu nu vii cu zgomot, ci cu greutatea slavei Tale care apleacă inima.

O, dacă ai rupe cerurile și ai coborî în mine, așa cum focul coboară în jertfă și o face vie. Nu ca să mă mistui, ci ca să mă prefaci în ceea ce ai hotărât de la început.

Sufletul meu e pământ lucrat de mâna Ta. L-ai arat cu dor, l-ai udat cu lacrimi, ai semănat în el promisiuni
pe care doar Tu le poți face să răsară.

Eu sunt grădina Ta. Vântul de miazănoapte când se trezește și cel de miazăzi adie, mireasma prezenței Tale se ridică din mine
fără ca eu să o pot opri.

Intră, Preaiubitule. Nu bate. Ușa mea e deschisă din ziua în care m-ai chemat pe nume. Când mă privești, oasele mele se adună și primesc viață. Când vorbești, în mine se face ordine. Când mă atingi, toate rănile mele își aduc aminte de vindecare.

Dragostea Ta nu e grăbită. Ea știe timpul potrivit. Ea mă dezbracă de grabă și mă îmbracă în veșnicie.

Uneori Te caut și nu Te simt, iar atunci iubirea mea învață credincioșia. Pentru că nu trăiesc din simțire, ci din adevărul că Tu ești și că m-ai ales.

Sunt slabă, dar Tu ești stânca mea. Sunt tremurătoare, dar Tu ești brațul care nu obosește. Sunt tăcută, dar Tu îmi citești inima ca pe o carte deschisă.

Pune-mă sub umbra Ta. Lasă-mă să mă odihnesc în Numele Tău. Fă din inima mea locul unde Îți place să rămâi. Dacă va veni focul, să ard pentru Tine. Dacă va veni noaptea, să Te caut. Dacă va veni tăcerea, să Te ascult.

Nu-mi lua dorul, pentru că dorul e legământ. Dorul e semnul că îți aparțin.

Leagă-mă de Tine cu iubire veșnică. Scrie-mă pe palmele Tale. Să nu fie zi în care să nu fiu înaintea Ta.

Pentru că unde ești Tu, acolo e viața. Unde mă chemi Tu, acolo vreau să fiu. Și unde mă iubești Tu, acolo rămân.

Preaiubitul meu este al meu, și eu sunt a Lui. Aceasta e taina mea. Aceasta e odihna mea. Aceasta e cântarea care arde în mine și nu se stinge.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>