text Cugetari crestine

Paie și oțet

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Iancu Dan
Luca 2:7 „Și a născut pe Fiul ei cel întâi-născut, L-a înfășat în scutece și L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.”

V-ați întrebat vreodată de ce Isus S-a născut într-un grajd… sau de ce nu s-a găsit loc pentru ei în casa de poposire? Veți spune poate că așa trebuia să se nască Isus… să fie smerit… și că așa a vrut Dumnezeu. Dar la o altă variantă v-ați gândit?
Noi, ca oameni, suntem obișnuiți să privim din punctul altora de vedere… altcineva să fie responsabil de ceea ce noi oferim:

„- De unde să dau mai mult dacă patronul nu mă plătește mai bine?”…
„- Dacă e aglomerat, să stea în picioare… cine o pune să meargă cu autobuzul dacă e însărcinată?”

(desigur, excepțiile – printre care te afli și tu, cel care cedezi locul din autobuz pentru bătrâni, gravide și persoane cu dizabilități sau care ești bine plătit de patron – confirmă regula).

Așa era și pe vremea nașterii Lui Isus. De unde să fie loc dacă era un exod demografic atunci? Toți veniseră pentru recensământ.
Care ar fi cealaltă variantă?
Isus, știm cu toții, a venit să ne mântuiască, să fim spălați de păcate. Păi, dacă oamenii ar fi fost „prea buni”, cu inimă largă, milostivi, primitori de oaspeți sau, în esență… fără păcat… pentru ce să mai fi venit Isus?
Așa cum spune o poezie… „fiecare dă ce are”.
Și ce aveau oamenii din acea vreme să dea unei femei însărcinate?

„Dar, Doamne, n-am ce să-Ți dau… decât inima mea… cu paie… fân… trestie.”
Nu mai sună la fel de bine, nu?

„- Cum? Dacă eu trăiam pe vremea aceea… păi îi lăsam pe Iosif și Maria la mine în casă… și dacă dormeam eu pe jos.”

Este o vorbă… „După război, mulți viteji se arată” și cam așa e.
Povestea însă continuă. Și după ce Isus trăiește printre ei… printre noi, rămânem la fel. Nimic nu ne impresionează.

Isus, aflat pe cruce, cere apă să bea. Și ce primește?

Matei 27:48 „Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie și I-a dat să bea.”

Aceleași lucruri… nicio schimbare. Toate dintr-o inimă fără Dumnezeu.

Isus S-a născut o dată, a fost răstignit o dată. Acum stă la ușă și bate.

E rândul tău…
Deschizi?

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>