text Cugetari crestine

Pacea în mijlocul luptei

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Pacea în mijlocul luptei

„Pacea în mijlocul luptei” este un paradox real și frumos al credinței. De obicei, noi credem că vom avea pace doar atunci când totul se așază, când problemele se rezolvă și când furtunile se potolesc. Dar în viață, rar vine un moment în care toate se liniștesc deodată. Și totuși, Dumnezeu promite o pace care nu depinde de exterior, ci de prezența Lui în interiorul nostru. Depinde de deschiderea noastră.

Această pace nu înseamnă că nu mai există griji. Înseamnă că grijile nu ne mai conduc. Nu înseamnă că nu mai întâlnim necazuri. Înseamnă că necazurile nu ne mai zdrobesc. Nu înseamnă că nu simțim durere. Înseamnă că durerea nu ne mai răpune.

Când Îl chemăm pe Dumnezeu în lupta noastră, nu întotdeauna schimbă situația, dar schimbă inima din interiorul situației. Te trezești că poți respira mai adânc, deși presiunea încă există. Că poți să faci un pas înainte, deși nu vezi tot drumul. Poți să spui „Doamne, ajută-mă”, și simți că nu mai ești singur.

Uneori, lupta e în familie, în relații, în sănătate, în gândurile noastre, care nu ne dau pace. Toate acestea au puterea să tulbure omul. Dar Dumnezeu are puterea să aducă liniște chiar în mijlocul lor. O liniște care nu vine din ceea ce se întâmplă în jur, ci din ceea ce se întâmplă în suflet atunci când este atins de prezența lui Dumnezeu.

Pacea aceasta nu te scoate din furtună, ci îți dă o ancoră în ea. Nu oprește valurile, dar îți întărește barca. Nu îți ia lupta, dar îți dă curajul s-o duci.
Și atunci începi să vezi lucrurile altfel:
Nu ești părăsit.
Nu ești uitat.
Nu ești doborât, chiar dacă ești apăsat.

Dumnezeu nu promite o viață fără furtuni, dar promite să fie cu tine în toate. Iar aceasta este adevărata pace — nu absența problemelor, ci prezența Lui. Pacea în mijlocul luptei este darul prin care sufletul tău se liniștește înainte ca situațiile să se liniștească.

Și astfel descoperi că inima poate avea odihnă chiar atunci când e greu, că poți rămâne în picioare chiar atunci când batr vântul, și că în mijlocul celor mai mari încercări poți să ai pacea care îți întărește credința și îți dă puterea să continui.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>