text Cugetari crestine

Mințiți de oameni vindecați de Dumnezeu

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Mințiți de oameni, vindecați de Dumnezeu

Sunt oameni care trec prin dureri ascunse, prin răni adânci făcute nu de lovituri, ci de minciuni. Când cineva te minte, nu îți rănește doar mintea — îți rănește inima. Îți rupe încrederea, îți slă-bește speranța, îți face sufletul să obosească.
Și știu cum e…
Eu am fost mințită ani la rând. Ani în care am crezut în cuvinte care nu aveau adevăr, în promisiuni care nu aveau rădăcină, în oameni care spuneau una și trăiau alta. Fiecare min-ciună a fost o lovitură, și fiecare lovitură a lăsat o urmă. Era rană după rană.
Minciuna m-a izolat. M-a împins într-un loc în care nu mai aveam încredere în nimeni. M-a făcut să mă retrag, să mă închid, să mă simt singură între oameni.
Și, tocmai acolo, în izolarea aceea dureroasă, am ajuns să cred doar în Dumnezeu. Și asta m-a salvat. Am ales să fiu eu cu Dumnezeu. Cu sinceritatea mea înaintea Lui. Cu lacrimile mele, cu întrebările mele, cu rănile mele. Și El mi-a legat rănile, una câte una, fără grabă, fără reproș, fără judecată. Mi-a dat pace acolo unde minciuna a adus frică. Mi-a dat încredere nouă acolo unde oamenii au frânt tot. Mi-a dat viață acolo unde durerea mă secase.
Așa lucrează Dumnezeu: oamenii pot minți, dar El spune adevărul; oamenii pot înșela, dar El este credincios; oamenii pot răni, dar El vindecă până în adânc.
Dacă și tu ai fost mințit, dacă și inima ta s-a strâns în durerile ei, vreau să-ți spun: nu ești singur și nu ești pierdut. Dumnezeu poate face din rănile tale locuri de vindecare. Poate pune lumină acolo unde tu ai trăit în umbră.

Mințiți pot fi mulți, dar vindecați sunt cei care se întorc la Dumnezeu. El poate transforma durerea ta în putere și lacrimile tale în mărturie. Și inima ta — oricât de rănită a fost — poate deveni din nou întreagă în mâna Lui.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>