text Cugetari crestine

Legea păzită, iubirea pierdută

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
 Autor: Diana14
Legea păzită, iubirea pierdută

Există oameni care păzesc legea cu strictețe. Nu scapă nimic: cuvintele, faptele, gândurile. Totul este măsurat, comparat, corectat. Ei sunt mândri de disciplină, convinși că respectarea regulilor îi face drepți și aproape de Dumnezeu.

Dar în timp ce păzesc legea, iubirea dispare. În spatele regulilor, inimile se închid. Cine nu se potrivește normelor devine un dușman. Cine greșește devine vinovat, iar cine suferă nu mai primește compasiune. Oamenii devin exemple sau cazuri, nu suflete.

Se roagă, dar nu mai simt durerea altuia. Judecă, dar nu mai plâng. Își fac dreptatea, dar au uitat mila. Sunt corecți cu toți, dar cruzi cu cei slabi. Sunt perfecți pe dinafară, dar goi pe dinăuntru.

Legea le dă siguranță falsă. Îi face să creadă că sunt buni, că sunt sfinți, că nimic nu le poate lua mântuirea. Dar Dumnezeu nu caută oameni care respectă litera, ci oameni care iubesc în mod real. Căci o inimă care a uitat să iubească este moartă, chiar dacă respectă toate regulile.

Și este dureros: cei care păzesc legea sunt primii care vor fi înșelați de propria siguranță. Nu pentru că ar fi păcătoși mai mult decât alții, ci pentru că au pierdut ceea ce contează cu adevărat – iubirea care face orice lege să fie vie.

Cei care iubesc, chiar fără reguli perfecte, chiar fără să știe totul, vor fi recunoscuți. Pentru că Dumnezeu privește inima, nu carnetul de reguli.

Legea păzită poate impresiona oamenii, dar iubirea pierdută impresionează doar pe sine și pe nimeni altcineva.

Cei care păzesc legea și pierd iubirea trăiesc în iluzie. Căci adevărata credință nu poate exista fără milă, fără compasiune, fără inimă deschisă. Și în ziua judecății, regula nu va conta. Va conta doar ceea ce ai iubit cu adevărat.
Diana G. U.

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Dincolo de despărțire
Dincolo de despărțire Moartea închide ochii pentru lumea aceasta, dar îi deschide pentru veșnicie. Pentru cel credincios, despărțirea este doar pentru o vreme, iar speranța rămâne vie în promisiunea... Citeste mai mult >>
Căsnicia
„Căsnicia nu este o floare gata înflorită; voi sunteți cei care o faceți să crească. Dacă pământul nu este udat, floarea se usucă. La fel și voi: dacă vreți să fiți o grădină frumoasă, lăsați Grădina... Citeste mai mult >>
Din lanțuri spre lumină
Sunt oameni care vor să se apropie de Dumnezeu, dar nu pot. Nu pentru că nu vor, ci pentru că sunt legați. Legați de frică, de păcat, de trecut, de vorbe grele, de oameni care i-au apăsat ani întregi... Citeste mai mult >>
Lumina din ruine
Lumina din Ruine Există oameni pe lângă care lumea trece fără să se oprească. Nu au aplauze, nu au nume mari, nu au putere, faimă sau locuri importante. Sunt oamenii pe care ceilalți îi uită repede.... Citeste mai mult >>
Duhul Sfânt
Am făcut pasul de-al urma pe Domnul, dar tot lumesc voi rămâne dacă nu voi cauta sa cer sa fiu botezat cu Duhul Lui cel Sfânt.
Invitație la munte
Imaginează-ți următoarea situație: Câțiva prieteni te invită la o zi de cățărări pe munte, o zi de traseu montan. Totul e perfect și rămâne să vă întâlniți a doua zi, când te vor lua de acasă cu mași... Citeste mai mult >>
Paie și oțet
Luca 2:7 „Și a născut pe Fiul ei cel întâi-născut, L-a înfășat în scutece și L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei.” V-ați întrebat vreodată de ce Isus S-a născu... Citeste mai mult >>
O generație adormită
O generație adormită Trăim vremuri în care adunările sunt pline, dar cerul pare tot mai departe. Se cântă mult, se vorbește mult, se organizează mult, dar tot mai puțin se simte cercetarea Duhului Sf... Citeste mai mult >>
Tăcerea auzită
Tăcerea auzită Au fost momente în viața mea când n-am mai știut să mă rog. Nu pentru că nu L-am iubit pe Dumnezeu. Nu pentru că m-am depărtat de El, ci pentru că durerea ajunsese atât de adâncă, încâ... Citeste mai mult >>
Psalmul dorului fără hotar
Psalmul dorului fără hotar Doamne, Tu ești începutul care nu începe și sfârșitul care nu se sfârșește, adâncul în care cad fără teamă și înălțimea care mă cheamă fără glas. Înainte de cuvinte, Tu era... Citeste mai mult >>