text Cugetari crestine

Înfrânt ca să birui

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Diana14
Înfrânt ca să birui

Este una dintre acele experiențe pe care aproape fiecare om le trăiește la un moment dat în viață. Sunt situații în care lupți cât poți, dai tot ce ai, îți folosești toată energia, toată puterea, și totuși ajungi într-un punct în care simți că nu mai poți. Ai impresia că ai pierdut. Te simți învins.

Dar, de multe ori, tocmai acest moment devine locul în care începe o schimbare reală.

Când omul este înfrânt, când simte că nu mai are soluții, apare o sinceritate interioară pe care nu o avea înainte. Începe să se întrebe cu adevărat ce contează. Se oprește din alergarea fără sens, din încăpățânări, din încercarea de a controla totul. În înfrângere poate vedea lucrurile altfel.

Înfrângerea ne obligă să fim sinceri cu noi înșine, să recunoaștem că nu suntem perfecți, că nu le știm pe toate, că avem nevoie să învățăm, să cerem ajutor, să ne schimbăm direcția sau modul de a privi viața.

Aci începe creșterea.
Oamenii nu cresc cel mai mult la victorii. Creștem atunci când ceva ne pune în genunchi. Atunci când ne recunoaștem limitele și alegem să mergem mai departe într-un fel diferit. Din astfel de momente se nasc maturitatea, înțelepciunea și o forță interioară pe care înainte nu o aveam.

De aceea, „a fi înfrânt” nu înseamnă că totul s-a sfârșit.
Uneori înseamnă că se sfârșește doar felul vechi de a trăi, de a gândi, de a simți.

„Să birui”, înseamnă să devii mai bun decât erai ieri.
Înseamnă să găsești putere acolo unde credeai că nu mai e nimic.
Înseamnă să transformi căderea într-o treaptă, durerea într-o lecție, frustrarea într-un pas înainte.
Înseamnă să nu rămâi jos, chiar dacă ai fost trântit.
Să nu renunți la tine, chiar dacă ai fost momentul acela în care totul părea pierdut.

În multe situații, adevărata biruință nu se vede din afară.
Nu înseamnă aplauze, succes sau rezultate imediate.
Înseamnă o inimă mai puternică, un caracter întărit, o minte mai limpede, o maturitate care nu putea apărea altfel.

Așa ajunge omul, „înfrânt ca să birui”.
Pentru că tocmai momentul în care ai căzut devine primul pas spre ceea ce vei deveni.
Diana G. U

Cele mai recente resurse scrise - Diverse

Munte!
De ce se urca Domnul Isus pe munte să se roage? Muntele este ceva înalt. Fiindcă cu cât se urca pe munte, era cât mai aproape de cer.
Adevărata odihnă pierdută de om
Satan a depus eforturi considerabile pentru a induce în eroare omenirea, promovând ideea că viața se rezumă doar la ceea ce poate fi realizat în această scurtă viață pe Pământ. Astfel, a reușit să dev... Citeste mai mult >>
Am un mesaj
Am un mesaj pentru voi, cei care spuneți că vă pasă. Ani de zile nu ați știut unde stau, cu ce probleme mă confrunt sau dacă mai pot păși. De multe ori, povara drumului nu este doar în cuvinte, ci î... Citeste mai mult >>
Izvorul!
Căderea începe începând de la izvorul din care te adapi... Iar dacă izvorul tău va rămâne Cuvântul Lui, vei putea rămâne în picioare și în vremurile de strâmtoare!
Armura blândeții în fața fiarelor
Armura blândeții în fața fiarelor Când auzim cuvântul armură, ne gândim imediat la fier, la scuturi grele și la război, adică la o protecție care lovește înapoi, pentru că lumea ne învață că dacă cin... Citeste mai mult >>
Fericirea adevărată și scopul creației
În viața noastră cotidiană, este ușor de observat prin urările des auzite că aspirația fundamentală a omului este să atingă fericirea. Mulți așteaptă cu nerăbdare sărbătorile, cum ar fi Paștele și Cră... Citeste mai mult >>
Nevăzutul care devine evident
Nevăzutul care devine evident ​Paradoxul „Nevăzutului care devine evident” este ca o ghicitoare: cum poate ceva ce ochii nu pot zări să fie cel mai clar și mai sigur lucru din lume? În creștinism, a... Citeste mai mult >>
Lupta nevăzută
Lupta nevăzută Viața m-a trecut prin lupte grele, dar nu prin cele pe care le vede ochiul. Nu am purtat lanțuri de fier și nu am fost aruncată în închisori, așa cum au fost mulți credincioși de-a lun... Citeste mai mult >>
Oameni, nu Hristoși
Oameni, nu Hristoși În vremurile noastre se vorbește mult despre sfințenie, despre trăire curată și despre umblarea cu Dumnezeu. Toate acestea sunt bune și plăcute înaintea Domnului. Dumnezeu dorește... Citeste mai mult >>
Am scris acolo unde tăcerea vorbește..
Am scris acolo unde tăcerea vorbește. . Îmi amintesc prima dată când am înțeles că scrisul nu vine din mine, ci trece prin mine. Era o dimineață care nu se ivise încă, iar liniștea avea o greutate pe... Citeste mai mult >>